CtEDO a constat: R.Moldova a violat dreptul la viaţa privată

R. Moldova a pierdut un nou dosar la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De data aceasta, Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 8 CEDO, care prevede dreptul la respectarea vieţii private și de familie, anunță Juriștii pentru Drepturile Omului.

L. Radu a rămas însărcinată în urma unei însămânţări artificiale la o clinică de fertilitate pe lângă Ministerul Sănătăţii. În august 2003, reclamanta a fost internată în rezultatul unui risc de a pierde sarcina şi ulterior a fost supravegheată de doctor şi a primit tratamentul necesar. Starea de sănătate o impunea să lipsească de numeroase ori de la serviciu şi certificatele medicale indicau că absenţele sale se datorau sarcinii şi a riscului de a o pierde.

La un moment dat, angajatorul acesteia a cerut de la clinica unde femeia primea tratament, informaţia despre motivele concediului său medical. Clinica i-a oferit acea informație, care a devenit rapid cunoscută în incinta Academiei de Poliţie, unde femeia activa în calitate de lector. Câteva zile mai târziu, aceasta a pierdut sarcina. O cauză ar fi fost și stresul pe care l-a avut în urma celor auzite., iar soţul ei, care era de asemenea angajat al Academiei de Poliţie, a fost nevoit să-şi schimbe locul de muncă.

Reclamanta a iniţiat proceduri împotriva clinicii de fertilitate, Academiei de Poliţie şi Ministerului Afacerilor Interne solicitând compensaţii pentru încălcarea dreptului la respectul vieţii private. De asemenea, ea a solicitat compensarea prejudiciului material pentru costul însămânţării artificiale.

Judecătoria Centru a respins cererea reclamantei motivând că divulgarea informaţiei de către clinica de fertilitate a fost legală. Reclamanta a depus apel şi a argumentat că potrivit Legii cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială, toată informaţia legată de sănătatea reproductivă a pacienţilor este confidenţială.
În noiembrie 2006 Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea primei instanţe şi a admis acţiunea reclamantei. Clinica de fertilitate, Academia de Poliţie şi Ministerul Afacerilor Interne au fost obligate la plata prejudiciului moral în mărime de 20,000 lei, 15,000 lei şi respectiv 7,000 lei. Prejudiciul material a fost refuzat ca nefondat. Şi reclamanta şi pârâţii au depus recurs.

În mai 2007 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul depus de clinica de fertilitate şi a respins acţiunea reclamantei.

În faţa Curţii reclamanta s-a plâns de violarea art. 8 CEDO, deoarece Statul respondent nu i-a asigurat dreptul său la respectarea vieţii private, în rezultatul respingerii de Curtea Supremă de Justiţie acţiunii sale împotriva clinicii de fertilitate. Reclamanta s-a mai plâns de violarea art. 6 CEDO invocând că procedurile naţionale au fost inechitabile, deoarece decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost una arbitrară şi pentru că instanţele nu i-au acordat compensaţii pecuniare.

Curtea a constatat în unanimitate violarea art. 8 CEDO. Ea a notat că relevarea informației către angajatorul reclamantului a unor detalii senzitive cum este sarcina acesteia, starea sănătății și tratamentul primit constituie o ingerință în dreptul la respectul vieții private. Curtea a notat că, de fapt, toate prevederile legislației naționale și internaționale interzic expres relevarea informației respective, chiar sub riscul răspunderii penale. Corespunzător ingerință denunțată nu era în conformitate cu legislația în sensul art. 8 CEDO.
Curtea a acordat suma de 4,500 euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,440 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.