Biroului Migraţie si Azil acuzat de abuzuri de către Agenţia ONU pentru refugiaţi
Agentia ONU pentru refugiati (UNHCR) a protestat la guvernul Republicii Moldova şi a cerut demararea unei investigatii privind lacunele aparente în aplicarea corectă a Conventiei privind statutul refugiatilor din 1951 si a legislatiei nationale privind azilul.Protestul este urmare a faptului, ca la 1 martie UNHCR a aflat ca citiva bărbaţi din Banglades reţinuţi la Centrul de Plasament Temporar
al Străinilor erau pe cale de a fi deportaţi. Grupul includea două persoane, care au depus cereri de azil si care asteptau decizia finală,
dupa cum este stipulat de legislatia tării si de Conventia privind statutul refugiaţilor din 1951, care interzic returnarea in ţara de
origine a persoanelor ce au temeri de a fi persecutate.
In timp ce autoritaţile au impiedicat accesul UNHCR la cei doi solicitanţi de azil care erau escortaţi la avion la aeroportul din Chisinau, UNHCR, in cele din urma, a obţinut permisiunea de a vorbi succint cu bărbaţii.
Un solicitant de azil, unicul bărbat care vorbea engleza, a reclamat că a fost agresat fizic de către personalul Biroului Migraţie si Azil (BMA) si forţat sa semneze un document, prin care renunţa la procedura de azil. Solicitantul a menţionat că nu a beneficiat de interpret.
UNHCR a confirmat că doi dintre cei trei bărbaţi, ce urmau să fie deportati ieri la Dhaka, incă mai doreau să solicite azil si nu au
epuizat procedura de apel. UNHCR a intervenit pe lingă autorităţile relevante si cei doi solicitanţi de azil au fost escortaţi inapoi la
CPTS.
“UNHCR este foarte ingrijorat de faptul că au fost ignorate procedurile de azil a Moldovei si au avut loc incălcări serioase in mod
repetat,” a declarat Reprezentantul UNHCR Peter Kessler. “Acest incident trebuie sa fie pe deplin investigat de către autorităţile
relevante.”
„Procedura de azil trebuie să deruleze în conformitate cu procedura legală, deoarece fiecare persoană are dreptul de a i se examina cererea de azil şi la atacarea deciziei în instanţă conform dreptului internaţional,” a declarat dl. Kessler.
Mai mult ca atît, în lunile recente s-a observat faptul că ofiţerii Serviciului de Informaţie şi Securitate, care nu au nici o relevantă cu
procedura de azil, se consultă in mod regulat cu personalul Direcţiei Refugiaţi din cadrul Biroului de Migraţie şi Azil şi aparent influenţează în mod serios deciziile emise în baza examinării solicitărilor de azil.
“Aceste intervenţii cunoscute pun in pericol procedura civilă de examinare a cererilor de azil , deoarece nu trebuie făcute asocieri
nejustificate între refugiaţi şi terorism ori refugiaţi şi criminalitate” a menţionat dl. Kessler.
„Implicarea abuzivă a oricăror agenţii irelevante pentru procedura de azil, periclitează independenţa procesului legal instituit de UNHCR
pentru beneficiul solicitantilor de azil, refugiatilor si apatrizilor in Republica Moldova, si perceperea ca se poate conta pe luarea deciziilor
independente din catre BMA.”
Moldova găzduieşte mai mult de 2200 persoane aflate în atenţia UNHCR, printre care 200 de refugiaţi şi mai mult de 2000 de apatrizi
înregistraţi.
UNHCR activeaza în Republica Moldova din 1997 şi a asistat guvernul Republicii Moldova cu mai mult de 20$ milioane pentru crearea
procedurilor corecte de a adresa solicitările de azil si cererile persoanelor apatride.
În timp ce Legile Republicii Moldova privind azilul şi persoanele apatride sunt considerate ca fiind printre cele mai bune exemple din
regiune, totuşi Moldova trebuie sa implementeze Convenţia privind statutul refugiaţilor din 1951 – la care a aderat in 2002, deoarece
documentele de călătorie, cunoscute drept pasapoarte pentru refugiaţi, inca un au fost emise. Moldova este obligată, conform Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951 să ofere aceste documente tuturor refugiaţilor recunoscuţi şi beneficirilor de protecţie umanitară
pentru a facilita călătoriile internaţionale.
