Miliardele, puse pe umerii cetăţenilor. De ce cresc sumele și dobânda după primii 9 ani?

Luni, 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pentru un pachet format din şapte legi. Printre acestea se regăseşte şi Legea privind emisiunea obligaţiunilor de stat, care transformă în datorie publică creditele oferite de Banca Naţională celor trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) devalizate în timpul „furtului miliardului”. Conform legii, statul urmează să întoarcă Băncii Naţionale, timp de 25 de ani, suma de 13,58 miliarde de lei. Interesant este faptul că în primii 10 ani sumele sunt mult mai mici decât cele pe care statul va trebui să le verse în conturile BNM în ultimii 10 ani. Mai exact, dacă în primul an statul va trebui să plătească 50 de milioane şi o dobândă de 1,4%, atunci în ultimii ani ratele ating cifra de 900 de milioane şi chiar 1.05 miliarde în ultimul an. Începând cu anul 10 de rambursare, odată cu sumele, creşte şi rata nominală a dobânzii anuale până la 5,3%.

Proiectul de lege care prevede convertirea creditelor oferite de BNM celor trei bănci în datorie de stat s-a aflat şi pe agenda Comisiei Economie, Buget şi Finanţe a Parlamentului, însă adoptarea lui a fost blocată ca urmare a numeroaselor critici venite din partea societăţii civile şi opoziţiei. În luna iulie la Chişinău s-a aflat o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a înaintat R. Moldova un şir de precondiţii pentru semnarea unui nou acord şi deblocarea finanţării externe. Una dintre aceste condiţii era transformarea în datorie de stat a creditelor oferite de BNM celor trei bănci, lucru care s-a şi întâmplat pe 26 septembrie, atunci când Guvernul, angajându-şi răspunderea în faţa Parlamentului, a adoptat respectiva lege. A doua zi pachetul de legi a fost publicat în Monitorul Oficial, iar premierul Filip s-a prezentat în faţa legislatorilor pentru a-şi angaja răspunderea.

Cele 13 miliarde s-ar putea transforma în 21

Din pachetul de legi adoptat luni seara prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament, cea mai importantă şi, totodată, discutată lege a fost cea prin care creditele de urgenţă acordate de către BNM celor trei bănci (BEM, BS şi Unibank), sub garanţia statului, au fost convertite în datorie publică. Astfel, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite către BNM obligaţiuni de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13,5 miliarde de lei. Conform anexei legii, în primul an volumul banilor vărsaţi din bugetul naţional în conturile BNM va fi de 50 de milioane de lei, urmând să crească, de la an la an, până la 390 de milioane în al zecelea an, 840 de milioane în al douăzecilea şi 1,05 miliarde în ultimul an. De asemenea, în creştere faţă de primii ani va fi şi rata dobânzii. Dacă în primii nouă ani aceasta va fi de 1,4%, atunci în următorii 16 ani dobânda va constitui 5,3%.

„Sumele cresc pentru că ei au vrut în primii ani să plătească cât mai puţin, iar povara cea mare să rămână pentru mai târziu. Dobânda este luată din pod, iar următorii ani probabil că e o perioadă în ceaţă şi au pus o cifră aşa, ca să fie şi să creeze, poate, probleme altor guvernanţi. Totodată, în primii ani este o dobândă care nu e de piaţă, iar în cazul dat pot apărea probleme cu Consiliul Concurenţei. Oricum, dobânzile desenate sunt desenate şi nu au la bază costul real al resurselor creditare şi nici prognoze economice”, consideră Veaceslav Negruţă, fost ministru al Finanţelor. Acesta mai spune că, după plata dobânzilor, cele 13 miliarde se vor transforma, de fapt, într-o datorie de 21 de miliarde. „Am făcut un exerciţiu: datoria de 13,6 miliarde preluată va costa 21 de miliarde bugetul în următorii 25 de ani. Suma anuală de achitat de la buget este compusă din suma de răscumpărat pentru acel an plus dobânda la suma restantă. Şi mai interesantă este repartizarea acestei poveri în interiorul acestor 25 de ani. Planificare strategică, nu alta. Pălăvrăgelile gen recuperare, vânzare de active, clădiri, maşini pot fi, poate, relevante în sume neînsemnate şi doar cu efect în anul al 25-lea, aşa cum e scris în creatura asta de lege. Dar până acolo deja cine ştie cine mai ajunge”, spune Negruţă.

Am încercat să aflăm de la reprezentanţii Ministerului Finanţelor (autorul legii) de ce eşalonarea acestor plăţi s-a făcut anume în aşa fel, crescând de la an la an, dar şi de ce s-a stabilit dobânda de 1,4% în primii 9 ani şi de 5,3% în următorii 16. Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, nu ne-a răspuns la telefonul mobil, iar de la serviciul de presă am fost redirecţionaţi către consiliera ministrului căreia i-am transmis întrebările adresate lui Octavian Armaşu. Peste câteva ore consiliera ne-a informat că ministrul este foarte ocupat şi că nu i-a transmis întrebările noastre, dar că a discutat cu Elena Matveeva, şefa Direcţiei generale datorii publice din cadrul Ministerului Finanţelor, care ne-a transmis că „la stabilirea volumelor si termenelor de circulaţie a obligaţiunilor de stat s-a ţinut cont de minimizarea poverii deservirii acestor obligaţiuni de stat asupra bugetului de stat pe termen lung”.

Argumentele guvernării

În timp ce adoptarea acestei legi a fost dur criticată de către opoziţia parlamentară, guvernarea, prin vocea primului-ministru Pavel Filip, afirmă că aceasta era unica soluţie pentru situaţia în care se află R. Moldova în acest moment şi că adoptarea acestor legi ar fi fost o condiţie obligatorie pentru semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Această asumare este pasul care trebuie făcut pentru reluarea finanţării internaţionale şi continuarea asigurării stabilităţii ţării. Legislaţia este coordonată cu partenerii noştri, va reda încrederea în Moldova şi este singura soluţie viabilă la acest moment. Neaprobarea acestor legi ar însemna că Republica Moldova nu ar fi avut un program cu FMI, că în acest an bugetar nu ar fi intrat 25 de milioane de dolari de la FMI, alţi 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială şi 55 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Şi împrumutul pe care l-am primit din partea Bucureştiului a fost condiţionat exact de aceste măsuri care au fost luate până acum şi se rezumă la aprobarea acestor pachete de legi”, şi-a argumentat premierul decizia de a-şi angaja răspunderea. „Urgenţa adoptării este argumentată de termenii restrânşi pe care-i are Guvernul pentru a îndeplini precondiţiile aprobării acordului de finanţare la şedinţa boardului Fondului Monetar Internaţional din luna octombrie. Suntem în situaţia să mergem pe angajarea răspunderii doar din motivul că n-avem prea mult timp la dispoziţie. Or, dacă mergem pe formula clasică, ar însemna să pierdem încă câteva săptămâni”, a mai precizat Filip.

Deşi legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea stabileşte că cele 13,5 miliarde vor fi achitate din bugetul de stat, guvernarea dă asigurări că această sumă ar putea să scadă odată ce o parte din bani vor fi recuperaţi de la cei care se fac vinovaţi de furturile din cele trei bănci. „Suma care va rămâne în mod real la datoria publică până la urmă nu e cunoscută. Nu e vorba nici azi de un miliard, aşa cum se spune. Cel mai relevant e că din suma respectivă se vor scădea toate sumele recuperate şi care vor fi operate inclusiv prin intermediul investigaţiei companiei internaţionale Kroll. Pentru guvern şi instituţiile statului responsabile de recuperarea acestor bani important este ca suma pe care o recuperăm să fie cât mai mare, aşa încât să reducem la maxim suma trecută la datoria publică”, a declarat Pavel Filip.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *