Cunoaște-ţi candidatul! Profilul PSRM

În următoarele patru săptămâni, ZdG va publica un supliment cu profilurile candidaţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, realizate în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlamentul Curat 2019, în baza unor criterii de integritate care au fost prezentate public şi transmise partidelor politice.

Sunt publicate profilurile candidaţilor partidelor care se situează pe primele locuri în preferinţele electorale ale cetăţenilor conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2018.

În prima ediţie, publicăm 9 profiluri ale candidaţilor Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). În ediţiile următoare ale suplimentului vor fi publicate profilurile candidaţilor Blocului electoral “ACUM”, ai Partidului Democrat din Moldova şi ai Partidului Şor.

PSRM va figura cu numărul 4 în buletinele de vot pentru circumscripţia naţională. Partidul are o istorie de peste trei decenii, între 2005–2011 formaţiunea având denumirea de Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” În alegerile parlamentare din aprilie 2009 partidul a anunţat că va susţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova iar preşedinta partidului, Veronica Abramciuc, a devenit deputată pe listele PCRM.

La 4 noiembrie 2011, Igor Dodon, de rând cu două colege de partid, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc au părăsit fracţiunea parlamentară a PCRM, iar la 18 noiembrie 2011 aceştia au anunţat că formează grupul parlamentar al socialiştilor. La 12 octombrie 2012 Dodon, împreună cu deputaţii Zinaida Greceanîi şi Vadim Mişin au anunţat că formează fracţiunea deputaţilor neafiliaţi. În iunie 2013, fondatorii partidului — Valentin Crîlov şi Veronica Abramciuc, au fost excluşi din executivul politic al PSRM pe motivul că „de mai mult timp încearcă să dezbine mişcarea socialistă prin multiple acţiuni, inclusiv prin lansarea diferitor platforme în interior”.

În perioada 2011–2016 funcţia de preşedinte al partidului a fost exercitată de Dodon, iar după alegerea sa în funcţia de Preşedinte al ţării, lider interimar al socialiştilor a fost desemnată Greceanîi, care la 18 decembrie 2016 a fost aleasă oficial în funcţia de preşedinte al partidului. În prezent, PSRM are 13794 de membri, potrivit datelor prezentate la CEC, în creştere cu aproape o mie de persoane faţă de anul 2017. Fracţiunea parlamentară a PSRM numără 24 de deputaţi, în frunte cu Greceanîi.

Peste 2 milioane de lei pentru arenda sediilor

Partidul are 45 de sedii luate în locaţiune (potrivit raportului pentru anul 2018, prezentat la CEC). Pentru întreţinerea acestota socialiştii au cheltuit anul trecut peste 2 mln de lei. Sediul central al socialiştilor se află pe strada Lazo, 25. Reporterii de la RISE Moldova au scos la iveală faptul că imobilul din strada Lazo 25 ar aparţine deputatei socialiste Alla Dolinţă, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătraţi, evaluat de Cadastru la şase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolinţă încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolinţă, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soţia sa, Alla Dolinţă. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolinţă cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Dolinţă, care a preluat acţiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris jurnaliştii. Potrivit unei investigaţii semnată de jurnaliştii de la portalul anticorupţie.md, un alt sediu din Capitală al socialiştilor, cel din sectorul Centru, se află într-un imobil din strada 31 august 1989. Jumătate din acest imobil este înregistrat pe numele firmei „Rinax-TVR”, al cărei fondator este sora premierului Pavel Filip, Vera Monul.

Concerte „gratuite”

PSRM, care a organizat în 2018 mai multe întruniri şi manifestaţii publice, susţine că nu a cheltuit mai mult de 398 de mii de lei în acest scop. De exemplu, pe 1 mai partidul a organizat un miting de amploare, la care mii de oameni au fost aduşi în mod organizat din toate regiunile ţării. Greceanîi a recunoscut atunci că partidul a achitat transportul pentru aceştia. În seara zilei de 8 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, sub egida preşedintelui Dodon, a avut loc un concert festiv cu participarea lui Oleg Gazmanov, şi Denis Maidanov, artist Emerit al Federaţiei Ruse. După concert, a avut loc un foc de artificii. Presa din rusia scrie că un concert cu participarea lui Gazmanov costă cel puţin 3.000.000 de ruble ruseşti În timp ce Maidanov avea taxe de până la 1,9 milioane de ruble ruseşti pentru un concert. „Acei doi interpreţi ruşi au venit la invitaţia mea, fără bani. Despre focuri de artificii – întrebaţi pe cei de la PSRM, nu eu m-am ocupat”, a menţionat Dodon solicitat de jurnalişti. Într-un raport pentru actuala campanie electorală, prezentat de PROMO-Lex la 10 ianuarie, este menţionat că PSRM  a organizat deja cel puţin 8 campanii de caritate, 3 concerte, 2 festivităţi pentru copii şi donaţii materiale. Costurile estimate sunt de cel puţin 270 193 lei.

„Operaţiunea Bahamas”

Jurnaliştii de investigaţie au dezvăluit o schemă prin care la PSRM ajungeau bani din zone off-shore sau de la persoane dubioase. Rise Moldova a publicat o investigaţie potrivit căreia PSRM ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniţi dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federaţia Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidenţiale, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deţinută de deputatul Corneliu Furculiţă şi administrată de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM în Chişinău. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului şi sponsori ai acestuia. Deşi provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore şi firma lui Furculiţă a fost redactat în rusă şi engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislaţia materială şi procesuală a Federaţiei Ruse şi urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ din Moscova. Pe parcursul celor cinci ani de când se află în fruntea PSRM, partidul a beneficiat constant de donaţii generoase din partea angajaţilor Exclusiv Media. Aceştia au donat, spre exemplu, aproximativ câte 85.000 de lei în cadrul campaniei electorale din 2014.

Un buget de peste 17 milioane de lei în 2018

După alegerile parlamentare din 2014, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris o anchetă în care a scos în vileag că printre donatorii generoşi ai partidelor, inclusiv PSRM, în campania electorală sunt fondatori şi angajaţi ai mai multor companii care fac afaceri cu statul. În 2015, o altă investigaţie CIJM arăta acelaşi lucru, doar că de această data au fost implicate alte companii.

Anul trecut, PSRM a declarat un buget de 17.592.613 lei dintre care 7,5 milioane sunt subvenţii de la bugetul de stat. Formaţiunea a adnunat 3.980.861 din donaţii. Alte peste 6 milioane de lei au veit din cotizaţiile plătite de membrii de partid. Cea mai mare parte a acestor bani 4.572.179 lei au fost alocaţi pentru presă şi materiale promoţionale.

Profilul integral al PSRM îl puteți citi pe portalul www.Anticorupție.md

Profil candidat: Zinaida Greceanîi

Activitatea politică

Zinaida Grecianîi, preşedinta PSRM a deţinut funcţii importante în stat pe timpul guvernării comuniste: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, ministru al Finanţelor etc. Din 2009, Greceanîi a fost deputat, iniţial ca membru al fracţiunii PCRM (2009–2011), iar din 2011 – din partea PSRM.

Gestionarea averii şi intereselor personale

În 2017, Greceanîi a avut un salariu de 133 mii de lei din Parlament, o indemnizaţie de 13 mii lei, pensia de peste 124 mii de lei, alocaţia nominală de stat – 6 mii de lei, dar şi un venit în urma arendei unui teren – 2550 lei. Familia Greceanîi deţine două terenuri şi o casă de locuit, de 273 m.p. Familia mai deţine un Volkswagen, procurat în 2011 şi un automobil Honda, procurat în 2015. Casa de lux a fost dată în exploatare în 2007, pe când Greceanîi era prim-viceprim-ministru. Imobilul este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind de peste 3 mln. de lei.

Eugeniu Greceanîi, fiul liderei socialiştilor, deţine un apartament de 100 m.p., estimat de Cadastru la 800 mii de lei. Tranzacţiile fiului Zinaidei Greceanîi au avut loc atunci când mama părăsea PCRM (2011) şi vota pentru alegerea şefului statului, iar Voronin o acuza că, împreună cu Dodon şi Abramciuc, ar fi luat bani pentru acea decizie. Datele CÎS arată că Eugeniu Greceanîi e fondatorul „Scorpion-Trans” SRL, deschisă în 2005, la câteva zile după ce mama sa devenea prim-viceprim-ministru. Firma e specializată în transport de mărfuri şi în reparaţia autovehiculelor, având adresa juridică în locuinţa lui Eugeniu Greceanîi. Din 2001, soţul doamnei, Alexei Greceanîi, e fondator şi administrator al firmei „Alexei Greceanîi”, cu adresa juridică în fosta locuinţă a familiei.

Gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Pe când era ministru al Finanţelor, Greceanîi a atras în 2007 condamnarea R. Moldova la CtEDO în cauza „Oferta Plus”, statul fiind obligat să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Activitatea sa în funcţia de prim-ministru, în 2008-2009, era marcată de intransparenţa cheltuielilor publice şi de protejarea unor agenţi economici. În 2008-2009, Guvernul a secretizat ilegal mai multe hotărâri, care nu constituiau secret de stat. Acestea prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. Şi Curtea de Conturi a constatat că, prin hotărâri trecute ilegal la secret de stat, Guvernul a dat ilegal grâu din ajutorul umanitar primit de R. Moldova doar la două întreprinderi: «Franzeluţa» şi «Combinatul de pâine din Bălţi», discriminând alţi agenţi economici. Presa a acuzat-o pe Greceanîi că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la BEM.

În 2008, pe când Greceanîi era încă ministru al Finanţelor, instituţie responsabilă de pachetul de acţiuni ale statului la BEM, fabrica de vin din Cojuşna, în consiliul de directori al căreia se afla Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro şi 500.000 USD. În 2010, fabrica a intrat în faliment. În 2011, compania privată Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Oficial, Alsvit-print era fondată de o companie off-shore, Handows Trading, dar acte oficiale demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.
Zinaida Greceanîi este premierul care a avertizat părinţii, în seara lui 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la proteste. Şase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat la un post TV că a procedat corect atunci când, în 2009, a declarat că „vor fi vărsări de sânge”.

Cazier judiciar

În 2017, la solicitarea unor experţi din societatea civilă, PG a pornit o urmărire penală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice, în 2008, din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă. Schema, potrivit CIJ, îi vizează pe actualul preşedinte Igor Dodon şi pe preşedinta PSRM, Zinaida Greceanîi.

Profil candidat: Corneliu Furculiţă

Integritatea în activitatea politică

Corneliu Furculiţă este deputat socialist din anul 2014. Formaţiunea din care face parte se pronunţă împotriva integrării europene şi împotriva unirii Republicii Moldova cu România. Cu toate acestea, Furculiţă, la fel ca alţi câţiva deputaţi socialişti, deţine cetăţenia română, potrivit unui răspuns dat în decembrie 2017 de Autoritatea Naţională pentru cetăţenie de la Bucureşti portalului Moldova Curată.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2017, familia Furculiţă deţine două terenuri, două apartamente şi un autoturism: Volkswagen Passat din 2009. Un alt mijloc de transport, Skoda Kodiaq produs în 2017 familia îl are în folosinţă. Deputatul este fondator unic a două întreprinderi: ”Exclusiv Media” SRL, care deţine licenţele de emisie a postului NTV Moldova şi a ТНТ Exclusiv, şi SRL ”Poliactiv”, specializat în comerţ şi construcţii. Tot ”Exclusiv Media” editează şi ziarul de limba rusă Argumentî i Faktî Moldova. Postul NTV a fost sancţionat în repetate rânduri de CCA pentru încălcarea legislaţiei prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale şi favorizarea unui singur concurent (Partidul Socialiştilor).

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

La 28 septembrie 2016 portalul RISE.md a publicat o investigaţie în care a arătat, pe bază de documente, că ”Exclusiv Media” SRL a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro (echivalentul a peste 30 de milioane de lei) de la firma Westerby Limited, înregistrată în zona offshore Bahamas. Ulterior peste 20 de milioane de lei din acest împrumut ar fi fost scoşi cash de pe contul de la Victoriabank al firmei ”Exclusiv Media” SRL de către administratorul Petru Burduja, coleg de partid cu Corneliu Furculiţă şi consilier municipal la Chişinău.

În urma acestei investigaţii Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporţii deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale.
După apariţia investigaţiei, Corneliu Furculiţă a scris pe Facebook că tranzacţiile vizate în investigaţie sunt legale.  ”Exclusiv Media” a acţionat RISE Moldova în judecată pentru defăimare, dar deocamdată nu există o decizie definită pe acest caz. În luna mai 2018, dosarul a fost trimis de la Curtea de Apel Chişinău la rejudecare la Judecătoria Chişinău.

Cazier judiciar

Corneliu Furculiţă nu are calitate procesuală în dosarul gestionat de Procuratura Anticorupţie.

Profil candidat: Petru Burduja

Activitatea politică

Petru Burduja, liderul organizaţiei de sector Ciocana al PSRM, a acces în politică în 2014, când a candidat la parlamentare pe listele PSRM. Nu a ajuns deputat, dar a fost angajat la Parlament ca asistent al unui deputat socialist. După alegerile locale din iunie 2015 a devenit consilier municipal în Chişinău. În decembrie 2015 a plecat din Parlament pentru a rămâne în Consiliul Municipal Chişinău, acolo unde a fost ales vicepreşedinte al fracţiunii.

Gestionarea averii şi intereselor personale

În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017, Burduja indică un venit din salariul de administrator al „Exclusiv Media” SRL de 81 de mii de lei. Soţia sa este angajată la Spitalul Clinic Central şi a ridicat în 2017 un salariu de 68,4 mii de lei. Tot în 2017, Burduja a vândut un automobil de model Honda CRV fabricat în 1997 cu suma de 82 de mii de lei. El a mai declară că deţine un apartament de 70 m.p., primit prin testament, patru terenuri agricole cu o suprafaţă de 1,5 ha şi un automobil Honda CRV, la fel ca cel vândut, doar că fabricat în 2010 şi cumpărat în 2017 cu 261 mii de lei. Tot în 2017, Burduja a contractat pentru o perioadă de 10 ani un credit în valoare de 184 de mii de lei de la Moldindconbank cu o rată a dobânzii de 7%. Petru Burduja indică în declaraţia de avere şi interese toate firmele pe care le deţine.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Conform informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat, Burduja este, din decembrie 2015, administratorul companiei „Exclusiv Media” SRL, cea care deţine postul de televiziune NTV Moldova. Ziarul de Gardă a scris că, potrivit datelor ÎS ”MoldData”, şi site-ul tsn.md, apropiat Partidului Socialiştilor, a fost înregistrat de compania „Exclusiv Media” SRL. Tot Companiei „Exclusiv Media” SRL îi aparţine şi site-ul aif.md (Аргументы и факты в Молдове), instituţie media unde lucrează soţia preşedintelui Igor Dodon. Conform informaţiilor de pe site-ul companiei „Exclusiv Media”, Accent TV, un alt post de televiziune afiliat socialiştilor, este partener.

Cazier judiciar

Compania administrată de Burduja figurează într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie. Compania a fost vizată într-o anchetă a RISE Moldova din septembrie 2016 şi figurează într-o cauză penală privind spălarea de bani în proporţii deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de mai bine de doi ani, procurorii expediind între timp cereri de comisii rogatorii peste hotare. Reprezentanţii „Exclusiv Media”, Corneliu Furculiţă şi Petru Burduja, au refuzat să comenteze existenţa dosarului.

Profil candidat: Petru Corduneanu

Integritatea în activitatea politică

Despre biografia lui Petru Corduneanu se ştie că, în perioada guvernării comuniste, 2001 – 2009, a ocupat diferite funcţii în cadrul Ministerului de Interne. În timpul revoltei din aprilie 2009 el deţinea funcţia de şef al Direcţiei Generale Poliţie Ordine Publică. După schimbarea guvernării, în anul 2009, s-a pensionat, însă nu a dispărut din atenţia opiniei publice. Era urmărit penal pentru presupusa agresare în noaptea de 7 aprilie 2009 a deputatei Valentina Cuşnir, de aceea presa a scris periodic despre el, monitorizând procesul de judecată. După alegerile locale din 2015 a devenit consilier municipal în Capitală pe lista Partidului Socialiştilor, iar în luna iulie 2017 a devenit deputat, după decesul parlamentarei socialiste Irina Mîzdrenco, fiind următorul pe lista socialiştilor.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

La alegerile parlamentare din 2014 Petru Corduneanu a donat în trei tranşe PSRM o sumă totală de 271, 5 mii lei, potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC. El este trecut în listele de donatori ca pensionar MAI. Pensia sa de ofiţer în rezervă constituie, potrivit declaraţiei sale de venituri pentru anul 2017, în jur de 98 de mii de lei pe an, adică peste 7 mii de lei lunar. Pentru a putea face o astfel de donaţie, Petru Corduneanu ar fi trebuit să adune pensiile de cel puţin doi ani şi jumătate.
În declaraţia de venituri şi interese personale depuse pentru anul 2017 din funcţia de deputat, Corduneanu arată că deţine un apartament cu o suprafaţă de 165 de metri pătraţi, dobândit în anul 2008 şi care ar valora 445 de mii de lei. În euro valoarea locuinţei ar fi de 22 de mii de euro. De asemenea, deputatul indică faptul că în anul 2016 şi-a procurat un autoturism Skoda Superb Sedan, produs în anul 2010, care ar valora 10 mii de lei, adică 500 de euro.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Numele lui Corduneanu apare în aceiaşi investigaşie Rise Moldova în care sunt implicaţi colegii săi Corneliu Furculiţa şi Petru Burduşa privind banii din bahamas. Chiar dacă cei implicaţi, Corneliu Furculiţă şi Petru Burduja au declarat că tranzacţia a fost absolut legală, Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporţii deosebit de mari. Cauza se află acum la etapa urmăririi penale. Solicitat de reporterul Campaniei “Pentru un Parlament Curat” să răspundă la întrebări referitoare la valoarea mai mică a bunurilor sale, pe care a indicat-o în declaraţiile de avere, dar şi la banii donaţi partidului şi cei luaţi de la ”Exclusiv Media” SRL, Corduneanu a spus că va citi întrebările şi va vedea dacă poate răspunde. Ulterior, nu a mai răspuns la telefon.

Cazier judiciar

Corduneanu a fost unul dintre şefii poliţiei care au fost implicaţi în dispersarea manifestanţilor din centrul Chişinăului în timpul protestului din 7 aprilie 2009, soldat cu zeci de oameni reţinuţi şi bătuţi în comisariatele de poliţie sau în penitenciarul nr. 13. La scurt timp după protestul din 7 aprilie, Corduneanu şi adjunctul său au fost învinuiţi de deputata Valentina Cuşnir că ar fi bătut-o în seara de 7 aprilie 2009. După un proces care a durat 7 ani, timp în care a devenit deputat, Corduneanu şi fostul său adjunct au fost achitaţi, instanţa notând că fapta nu s-a dovedit a fi săvârşită de inculpaţi. Curtea Supremă de Justiţie a menţinut hotărârile de achitare.

Profil candidat: Adela Răileanu

Integritatea în activitatea politică

Adela Răileanu este originară din raionul Teleneşti, jurnalistă de profesie. Între anii 2007 – 2010  a ocupat funcţia de directoare al Televiziunii Publice”Moldova1”, ulterior directoare al postului privat NIT, iar în prezent este directoare a postului de televiziune NTV Moldova, lansat în ianuarie 2016. Postul este deţinut de Exclusiv Media SRL, o firmă fondată de deputatul PSRM Corneliu Furculiţă.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

În declaraţia depusă la CEC în campania electorală 2019, Răileanu indică drept sursă de venit salariul său de la NTV: în anul 2017 – 68 647, 47 lei (în jur de 5720 de lei lunar), iar în primele 11 luni ale anului 2018 – 100 988 de lei. Deţine două apartamente. Unul cumpărat în 2001, de 46 m.p., cu valoarea de 24 000 lei, iar altul – în 2017, cu valoarea de 450 586 de lei. Adela Răilean conduce un Mitsubishi ASX, produs în 2011 şi cumpărat în acelaşi ani cu 301 266 de lei.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

În anul 2009, când Răileanu conducea postul public Moldova 1, Companiei Teleradio-Moldova (TRM) i-au revenit din bugetul de stat peste 90 mil. de lei, adică de aproape două ori mai mult decât pentru spitale sau de aproape trei ori mai mult decât pentru grădiniţe, se arată într-un articol de pe site-ul azi.md. În pofida acestui fapt, televiziunea nu a organizat o transmisiune în direct în timpul evenimentelor din 7 şi 8 aprilie, când se protesta violent faţă de rezultatul alegerilor legislative din 5 aprilie 2009, ci transmitea emisiuni de divertisment. La 31 decembrie 2009, Răileanu a fost demisă pe motiv că nu ar fi asigurat pluralismul de opinie şi ar fi transformat instituţia într-un instrument politic. De asemenea, ea şi-a întrerupt activitatea la postul NIT, după retragerea licenţei de către CCA pe motiv că această instituţie media mediatiza intens Partidul Comuniştilor şi nu asigura pluralismul de opinii. Răileanu a fost decorată în luna martie 2018 de către preşedintele Igor Dodon cu titlul onorific ”Om emerit”.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.

Notă: Adela Răileanu a refuzat să răspundă la întrebările reporterului Campaniei pentru un Parlament Curat, referitoare la unele aspecte ale activităţii sale, despre care se vorbeşte în profil.

Profil candidat: Vlad Batrâncea

Integritatea în activitatea politică

Vlad Batrîncea este este secretar executiv al PSRM, co-fondator al Fundaţiei „Soluţia” şi al Asociaţiei „Iubesc Moldova”. Batrîncea a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova în 1999. Potrivit surselor de la această instituţie de învăţământ superior, studentul Batrîncea a fost exmatriculat în anul întâi din cauza restanţelor şi absenţelor de la ore. Pe site-ul Parlamentului, deşi ar trebui să fie, lipsesc datele din biografia sa, inclusiv cele despre studii. Deputatul a fost telefonat de jurnalişti pentru a vorbi despre acest episod, însă el a răspuns că, pentru el, nu este „interesant” acest subiect.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Batrîncea este unul dintre cei mai generoşi sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale ale acestei formaţiuni politice – pentru legislativele din 2014, pentru localele din 2015 şi pentru prezidenţialele din 2016. El apare în rapoartele financiare ale PSRM cu donaţii consistente, deşi a declarat venituri modeste pentru 2013 şi 2014. De pildă, pentru 2013 şi 2014, Batrîncea a declarat 85.585 de lei obţinuţi la „locul de muncă de bază”, din salariul de deputat şi de secretar al PSRM. În acelaşi timp, el a făcut donaţii pentru PSRM în campania electorală din noiembrie 2014 în valoare de 90.000 de lei. Prin urmare, el a donat pentru PSRM mai mult decât a câştigat în ultimii doi ani. Situaţii asemănătoare sunt atestate şi în ceilalţi ani şi celelalte campanii electorale.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

Batrîncea s-a evidenţiat în decursul mandatului său de deputat printr-un comportament agresiv, cu accente şovine şi xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlament, atunci când, la 10 martie 2016, deputatul a rupt harta României, motivând că în şcoală se învaţă istoria României, şi nu cea a Moldovei. Cu toate acestea, preşedintele Igor Dodon l-a decorat pe Batrîncea cu Ordinul ”Gloria Muncii”, în februarie 2018.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale a candidatului.

Profil candidat: Vasile Bolea

Activitatea politică

Din decembrie 2014 Vasile Bolea este deputat ales pe lista PSRM. Face parte din Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi este secretar general al fracţiunii PSRM în Parlament. A absolvit Academia de Poliţie ”Ştefan cel Mare”, Facultatatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo şi-a luat diploma de master. Din 2017 are licenţă de avocat. În vara anului 2014, în timp ce la Bruxelles avea loc semnarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, reprezentanţi ai PSRM, în frunte cu Vasile Bolea şi deputatul Ion Ceban, au organizat un protest în faţa sediului Comisiei Europene la Chişinău, scandând mesaje antieuropene şi militând pentru organizarea unui referendum în această problemă.

Gestionarea averii şi intereselor personale

Conform declaraţiei de avere pentru 2017, familia lui Bolea deţine un apartament cumpărat în 2003, în Chişinău, cu suprafaţa de 43,8 m.p., cu valoarea cadastrală 219 468 mii lei şi 1/3 cotă-parte dintr-un alt apartament cu suprafaţa de 52,7 m.p., având valoarea cadastrală de 278 656 mii lei. Bolea mai deţine ½ dintr-un teren dobândit prin vânzare-cumpărare în 2009, de 0,048 ha, extravilan la Durleşti, valoarea cadastrală –  81 704,5 lei. Familia Bolea are indicate două automobile: Kia Rio, produs în 2002, achiziţionat în 2009, valoarea – 30.000 lei şi Chevrolet Aveo, din 2010, cumpărat în 2013 cu 70.000 lei. În declaraţia depusă la CEC în electorala- 2019, Bolea indică salariul său de la Parlament şi pe al soţiei sale de la ÎS Moldpresa. La proprietăţi, deputatul indică două terenuri şi, pe lângă cele două apartamente indicate anterior, apare şi un al treilea apartament, cumpărat de Bolea în anul 2018. Acesta are valoarea, potrivit documentului, de 790 000 lei şi o suprafaţă de 56,55 m.p. Familia Bolea deţine două autoturisme – un Kia Rio şi un Chevrolet Aveo, care ar valora, respectiv, 300 000 lei şi 700 000 lei. De asemenea, deputatul şi soţia sa au plasamente în Compania de Asigurări Grawe Carat de 23 000 de lei în total. Tot în anul 2018 Bolea a contractat un credit de 25 000 de euro, pe care trebuie să îl ramburseze până în anul 2023, la dobânda zero. Deputatul şi soţia sa sunt fondatorii SRL Afaceri de Familie, creată în anul 2010. Deputatul nu declară vreun venit din activitatea acestei întreprinderi.

Exercitarea funcţiei

Potrivit CIJ, în timpul campaniei electorale parlamentare din 2014, Bolea a donat PSRM 83.000 de lei, jumătate din veniturile declarate pentru 2012-2013. În 2015, în alegerile locale, potrivit aceleiaşi investigaţii, Bolea a contribuit cu 95.000 de lei.

Bolea este deputatul care a promovat o ştire falsă difuzată de mass-media precum că dacă  Maia Sandu ajungea preşedinte în anul 2016, avea să aducă în R. Moldova 30 de mii de sirieni. El a făcut declaraţii despre asta la TV8.

Profil candidat: Grigore Novac

Activitatea politică

Grigore Novac s-a născut la 6 februarie 1983 în satul Sălcuţa, raionul Căuşeni. În decembrie 2014 a devenit deputat PSRM şi este membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice şi membru-fondator al asociaţiilor obşteşti „Garda Tânără” şi „Institutul de modernizare a Moldovei”. Novac este semnatarul proiectului de lege privind denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014).

Declararea averii şi intereselor personale

În 2012-2013, politicianul a avut un venit de 35 561 de lei şi un teren în Stăuceni. În 2014 acesta declara un venit de 28.639 lei, (9.585 lei- salariu de deputat), (19.054 lei pentru servicii juridice) şi 15.000 ruble ruseşti – remitenţe. Cu toate acestea, Novac a donat partidului în campania electorală din 2014, 85 000 lei. Suma depăşeşte veniturile sale legale pentru acel an. În 2015, deputatul a ridicat un salariu de 189.620 lei. El declară şi un teren la Stăuceni şi un automobil marca Volvo XC 90, anul producerii 2007, care a fost estimat la 113.000 lei. Socialistul şi-a deschis şi un cont bancar pe care a depus 7010 lei. Şi în 2015 Novac a donat PSRM-ului 95 000 lei pentru alegerile locale. Datele arată că procurările şi donaţiile către partid sunt mai mari decât venitul legal obţinut de către deputat în 2015. Novac susţine că ar fi câştigat aceşti bani în anii precedenţi, muncind peste hotare. În 2016 Novac a ridicat un salariu de 115 224 lei plus indemnizaţia de la Parlament în valoare de 73485 lei. În 2016 deputatul a donat partidului 5000 lei, iar la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul lui 2016, Novac a donat 74 850 lei lui Igor Dodon. În 2017, parlamentarul a avut un venit de 219.502 lei, 121.079 lei din salariu de deputat şi 98 423 lei indemnizaţie. Şi în 2017, Grigore Novac a donat partidului din care face parte 53 900 lei, iar în 2018 – alte 26 450 lei le-a donat colegului său de partid Ion Ceban, pentru alegerile primarului din Chişinău, potrivit avere.md.

Exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

De când a devenit deputat, Novac a ieşit în evidenţă şi prin comportamentul său. În mai 2015 la şedinţa Consiliului Municipal un grup de socialişti, din care făcea parte şi deputatul Novac, s-a luat la bătaie cu aleşii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare. În aprilie 2016 Novac a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

Cazier judiciar

În 2011, când era jurist la Fundaţia de binefacere ”Soluţia”, Novac a dobândit un teren public de 0,0390 hectare la Stăuceni. În declaraţiile de venit ale socialistului figurează acel teren, costul căruia ar fi de 80.000 lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor nou formate, precum şi celor defavorizate, pentru a-şi construi locuiţe. Deschide.md a scris că socialiştii Novac, Rădvan şi Odnostalco ar fi obţinut şi ei terenuri, în urma unor căsătorii fictive. Informaţia că Novac a primit un teren ca membru al unei familii noi a fost confirmată de către Primăria localităţii. Secretarul Consiliului Local Stăuceni, Natalia Turturică, declara în iunie 2015, citată de Agora, că „cele trei persoane care fac parte în prezent din partidul socialist, conform actelor depuse, erau căsătorite şi aveau viza de reşedinţă la Stăuceni”. Purtătoarea de cuvânt a CNA a declarat pentru Campania Pentru un Parlament Curat că dosarul este în fază de urmărire penală. Novac neagă că ar fi fost căsătorit fictiv.

Profil candidat: Marina Radvan

Integritatea în activitatea politică

Marina Radvan a apărut în politică în anul 2014, odată cu accederea în Parlament a PSRM. De profesie este actriţă şi specialistă în relaţii internaţionale, deţine o deplomă de master. Ea este fondatoare a organizaţiei Garda Tânără.

Declararea averii şi intereselor personale

Prima declaraţie de avere depusă de Marina Radvan este pentru anii 2012 şi 2013. Atunci, în calitate de candidată, a depus declaraţia la CEC. În document a indicat că nu avea nici o ocupaţie şi nu avusese venituri în ultimii doi ani. Singura menţiune era deţinerea unei cote de 1/3 dintr-un apartament. Pentru anul 2014, în declaraţia depusă deja în calitate de deputată, Radvan a indicat acelaşi apartament, dar şi un teren dobândit în anul 2011, pe care nu-l arătase în declaraţia de la CEC. Terenul valora 80 000 de lei. Modul în care Primăria Stăuceni a atribuit în 2011 terenuri, inclusiv cel al deputatei socialiste, este investigat în prezent (ianuarie 2019) de Centrul Naţional Anticorupţie. Pentru anul următor, 2015, deputata a indicat salariul de parlamentară – 199 368 lei şi acelaşi teren, din care ea deţinea doar jumătate. În anul 2016 deputata a vândut terenul, cu 104 827 de lei. Pentru anul 2017 deputata a indicat salariul de la Parlament şi apartamentul din care deţine 1/3.

Exercitarea funcţiei

În declaraţia de venituri depusă la CEC în anul 2014, Radvan nu a arătat nici un venit. Cu toate acestea, la acele alegeri, din 30 noiembrie 2014, ea figurează pe listele PSRM ca persoană care a donat o dată 80 000 de lei în fondul partidului şi a doua oară 85 700 de lei, în total 165 700 de lei. În anii următori numele Rădvan se găseşte constant în listele de donatori ai partidului. În anul 2015 a donat 1500 lei, 49 000 lei, 45 000 lei, în total – 95 500 lei. În anul 2016, potrivit raportului financiar al PSRM, publicat pe site-ul CEC, deputata a donat 5 000 de lei (la 25 februarie 2016). În acelaşi an, pentru susţinerea lui Igor Dodon la alegerile prezidenţiale a mai donat 29 480 de lei, potrivit raportului financiar depus la CEC. Pentru anul 2017 în acte găsim suma de 30 000 de lei donată la 1 noiembrie, iar peste 5 zile, la 6 noiembrie 2017, mai figurează o donaţie, de 25 000 de lei, arată raportul financiar al partidului, depus la Comisia Electorală Centrală.  În anul 2018, Radvan a făcut partidului două donaţii – una de 12 500 de lei (la 3 mai 2018) şi alta de 14 900 de lei (la 14 mai 2018), potrivit raportului financiar al PSRM depus la CEC. Solicitată de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat (ianuarie 2019) să comenteze donaţiile care, în unii ani, ajung să constituie chiar şi jumătate din veniturile sale legale, Radvan a spus: ”Este chestiunea fiecăruia să ajute în măsura în care poate ajuta, inclusiv partidul… ”.
În activitatea parlamentară, deputata a fost susţinătoare a proiectului legii privind denunţarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (2014).


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *