(DOC, VIDEO) Curtea de Conturi: Avere, istorie și (in)eficiență

Veaceslav Untilă, noul președinte al Curții de Conturi, locuiește într-un imobil de lux, pe care nu l-a indicat în declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate. Cu averi de milioane sunt şi alţi membri ai instituției supreme de audit din R. Moldova, toți fiind desemnați în funcții pe criterii politice. De fapt, problema numirii membrilor Curții în urma unor târguri între politicieni este una istorică, instituția fiind la cheremul celor care s-au aflat la guvernare în toți cei 22 de ani de activitate. Și din aceste motive, eficiența instituției este pusă sub semnul întrebării chiar de către membrii ei. „Azi, Curtea de Conturi suferă de o boală cronică, un cancer în ultimul stadiu. Curtea nu-și face treaba, pentru că legea-i proastă și prerogativele pe care le oferă nu răspund necesităților. În timpul mandatului meu, regret mult, dar nu am realizat nimic, deoarece nu am avut posibilitate”, spune Tudor Șoitu, fost vicepreședinte al Curții de Conturi.

582-veaceslav-untila-pl

Veaceslav Untilă, președinte CCRM

Veaceslav Untilă a fost propulsat în fruntea Curții de Conturi a R. Moldova (CCRM) la ultima ședință a Legislativului din sesiunea primăvară-vară cu voturile a 54 de deputați. Acesta urmează să renunțe la fotoliul de deputat al Partidului Liberal (PL), la funcția de vicepreședinte al partidului, pe care o deținea din martie 2011, dar și la cea de donator, pentru că noul președinte al CCRM este și un finanțator frecvent al PL (detalii AICI și AICI). În ultimul an și jumătate, acesta a scos din buzunare nu mai puțin 585 mii de lei pentru finanțarea partidului care l-a propus la șefia CCRM. Untilă a cochetat cu funcțiile publice încă de la începutul anilor ’90, activând în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind, inclusiv, viceministru, în anii 1998-2000. În 2001, s-a implicat în politică, activând și conducând mai multe formațiuni. În 2011, Mișcarea „Acțiunea Europeană”, al cărui președinte era, a luat decizia de a fuziona cu PL, iar în schimb, Untilă a primit postul de vicepreședinte al partidului. După o scurtă perioadă în care s-a aflat la șefia Inspectoratului Ecologic de Stat, acesta a devenit deputat PL, în urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014.

582-foto-casa-untila-(2)Casa nedeclarată în care locuiește președintele CCRM

Concomitent cu funcțiile publice deținute de Untilă, a sporit și averea acestuia. Direct sau prin intermediul familiei, noul președinte al CCRM deține imobile în Chișinău, dar și câteva firme, care nu se regăsesc în declarația sa cu privire la venituri și proprietate. Oficial, Untilă declară două apartamente, 1/3 dintr-o casă de locuit de doar 30 m.p. (!), obținută în 1998, un garaj pe str. Korolenko, două automobile de model Toyota și cote-părți în trei companii: SA „Moldcargo” și SRL „Energogazpurificare”, deținute prin intermediul soției, Alexandra, și SRL „Sprint Mega”, la care deține 50% din capitalul social. Neoficial, proaspătul președinte al CCRM locuiește într-un imobil de milioane la Telecentru, pe care l-a ridicat la începutul anilor 2000. Prin intermediul membrilor familiei sale, el deține și alte SRL-uri.

Casa din str. Cireșilor

Casa de pe str. V. Cheltuială

Datele cadastrale arată că, în perimetrul străzilor V. Cheltuială și Cireșilor, familia Untilă deține două imobile: unul cu o suprafață de 125,9 m.p. și altul cu o suprafață oficială de 163 m.p. 1/3 din casa de pe str. Cireșilor, una bătrânească, pe care o regăsim în declarația de avere a lui Veaceslav Untilă, de 163 m.p., este înregistrată pe numele soției președintelui CCRM, Alexandra. Aceasta a intrat în posesia ei în 1998, în urma unui contract de donație. Celelalte 2/3 din imobil aparțin altor doi cetățeni, aparent, fără legături cu șeful CCRM.

Casa de pe str. V. Cheltuială

Imobilul vecin, care are, oficial, doar 125,9 m.p., de pe str. V. Cheltuială, acolo unde locuiesc Veaceslav Untilă și soția sa, este înregistrat pe numele Tatianei Untilă-Spătari, una dintre fiicele ex-deputatului, și nu se regăsește în niciuna din ultimele sale declarații de avere. Casa de milioane, una cu trei niveluri, renovată recent, pe care am filmat-o cu o dronă, a aparținut, între 1995 și 1999, lui Veaceslav Untilă, după care a fost donată fiicei sale, Tatiana, care avea atunci doar 18 ani. Pe lângă cele două case, familia Untilă este proprietara a două apartamente, unul cu o suprafață de 60 m.p., aflat pe str. Grenoble, procurat în 2011, și altul de 72,5 m.p. de pe str. Drumul Viilor, obținut în 1999.

Alexei Braganciuc

Alexei Braganciuc

Firmele familiei Untilă

Veaceslav Untilă deține 50% din SRL „Sprint Mega”, fondată în 2007 împreună cu Chiril Braganciuc. Compania cu activități declarate în comerț e administrată de Ala Braganciuc. Alexandra Untilă, soția ex-deputatului, deține 10% din capitalul firmei „Energogazpurificare” SRL. În 2012, din principalul gen de activitate declarat, închirierea bunurilor imobile, firma a obținut un venit de 641 mii de lei. Partenerii Alexandrei Untilă sunt ucrainenii Ivan Gerelyuk (27,29%) și Vadym Vaisparir (52,7%), dar și Constantin Braganciuc (10%). Firma este administrată de Alexei Braganciuc. Alexandra Untilă deține și 2% din acțiunile Companiei de Asigurări „Moldcargo” (în valoare de 600 mii de lei), aflată în topul primelor cinci companii din R. Moldova în acest domeniu.

Cele două fiice ale președintelui CCRM sunt și ele fondatoare de firme. Unele companii au fost deschise când acestea abia împlineau majoratul, fapt care demonstrează că, cel mai probabil, SRL-urile erau ale tatălui lor. Tatiana Spătari-Untilă este fondatoare a două firme: Agenția Imobiliară „Retraco Grup”, cu activități în „cumpărarea și vânzarea bunurilor imobiliare proprii”, și Întreprinderea Mixtă „Construction Management Service”, cu activități declarate în construcții. În primul SRL, înregistrat în casa familiei Untilă din str. Cheltuială, fiica lui Untilă deține 100% din capitalul social, iar în al doilea –  10%, celelalte cote aparținând partenerilor mamei sale din firma „Energogazpurificare” SRL: Ivan Gerelyuc (27,29%) și Vadym Vaisparir (52,7%) din Ucraina și lui Constantin Braganciuc (10%).

7 milioane de lei de la BEM pentru reparaţia sediului

Mariana Untilă-Cimbir

Mariana Untilă-Cimbir

În acte, și Mariana Untilă-Cimbir, cealaltă fiică a președintelui CCRM, căsătorită cu procurorul Marcel Cimbir, e fondatoare de firmă. „Arhibas” SRL a fost fondată în 1998, iar Mariana deține 10% din capitalul social al acesteia, împreună cu doi cetăţeni moldoveni, Anatol Volimbovski şi Vitalie Braganciuc, dar şi cu ucrainenii Vadym Vaispapir, Ivan Gerelyuk și Igor Iuliuk, primii doi fiind parteneri de afaceri și cu alți membri ai familiei Untilă. Mariana Untilă-Cimbir a devenit fondatoare la „Arhibas” la doar 20 de ani, în perioada când tatăl ei ocupa funcţia de viceministru de Interne. Această firmă, aflată acum în proces de dizolvare, are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor sau comerţul cu ridicata, principala sa activitate fiind în construcţii.

Anume în această calitate, SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii a Moldovei (BEM). Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă, aflăm că, la numai un an de la fondare, „Arhibas” obţine peste 7 milioane de lei de la BEM pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma la care este acţionară fiica președintelui CCRM a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ 6 mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie „Energogazpurificare”, firmă pe care o regăsim în declaraţia de avere a lui Veaceslav Untilă. „Nu ştiu de nicio firmă „Arhibas”. Dacă voi spuneţi că a fost fondată în 1998, eu de unde să ştiu, că eu m-am căsătorit mult mai târziu, iar ce a fost înaintea mea nu am de unde şti”, ne-a spus anterior procurorul Marcel Cimbir, cu referire la firma soției sale, pe care nu a indicat-o în declarațiile de avere. SRL „Arhibas” este, la rându-i, fondatoarea firmei „TMD Corporation”, cu activități declarate în domeniul construcțiilor.

Deși l-am apelat insistent și i-am transmis prin intermediul serviciului de presă întrebările, Veaceslav Untilă a refuzat să ne răspundă de ce nu a declarat imobilul de lux de pe str. Cheltuială unde locuiește în prezent, care în acte aparține fiicei, și ale cui sunt, de fapt, firmele fondate de cele două fiice când abia împlineau majoratul. Șefa serviciului de presă a institutiei de audit, Violeta Balan, ne-a spus că „dl Untilă nu face comentarii pe tematica dată, deoarece declarația de avere și interese este publică și a fost verificată”, iar legislația nu a fost încălcată: „în declarația de avere se include averea persoanei care face declarația, a  soției, a copiilor minori sau oricărei persoane aflate la întreținere”. Aceasta a motivat că noul șef CCRM este foarte ocupat și „preferă un pic mai târziu să înceapă comunicarea cu presa”.

UPDATE: Untilă a reacționat pe blogul său la informațiile din ZdG.

Ala Popescu

Ala Popescu

Apartamentele familiei Popescu

Altă membră a CCRM, Ala Popescu, și-a început cariera de funcționar public în 1980, când s-a angajat în cadrul Ministerului Justiției. Din 1991 până în 2004 ea a deținut diverse funcții în cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului, iar în 2004, pe timpul guvernării comuniste, devine președinta CCRM. În decembrie 2005, la propunerea lui Marian Lupu, atunci președinte al Parlamentului, Ala Popescu este reconfirmată în funcția de președintă a CCRM pentru 5 ani. De fapt, cariera Alei Popescu este strict legată de cea a președintelui PD, Marian Lupu. Or, la scurt timp după încheierea mandatului de la CCRM, în mai 2011 aceasta este angajată în cadrul Aparatului preşedintelui interimar, Marian Lupu, în urma unui decret prezidenţial semnat de acesta. În iulie 2012, după ce locul lui Lupu în fruntea țării a fost ocupat de președintele nou-ales, Nicolae Timofti, Ala Popescu devine Secretar general al Parlamentului, condus de același Marian Lupu, pentru ca, la 29 iulie 2016, să revină la CCRM, fiind votată de Parlament.

Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și proprietate disponibile, Ala Popescu deține un apartament de 94 m.p., cumpărat în 2005, pe când era președinta CCRM, un alt apartament de 66 m.p., obținut în 1995, o vilă de 85 m.p. și un garaj, obținute, de asemenea, în anii ‘90. Ala Popescu mai deține un automobil Mitsubishi, fabricat în 2011 și cumpărat în 2012 cu 345 mii de lei. Conform aceleiași declarații, Popescu a încasat (în 2014) din salariul și compensațiile de la Parlament suma de 179 mii de lei (aproximativ 15 mii de lei lunar), iar din pensie alte 129 de mii (peste 10 mii de lei pe lună). Tot în 2014, Ala Popescu a obținut 190 mii de lei din vânzarea unei mașini. Soții Popescu, dar și familiile celor doi fii, Corneliu și Andrian, deși activează la stat, duc o viață deloc modestă, iar o parte din bunurile acestora au fost procurate în perioada când Ala Popescu era președinta CCRM.

Corneliu Popescu, procuror, fiul Alei Popescu

Corneliu Popescu, procuror, fiul Alei Popescu

Soțul avocat și feciorii funcționari de stat

Soțul Alei Popescu este avocatul Mihail Popescu, președinte al Biroului Asociat de Avocați Botanica. Aceștia au împreună doi fii, care sunt, de asemenea, funcționari. Fiul cel mare, Corneliu Popescu, este procuror în cadrul nou-createi Procuraturi pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Acesta deține, împreună cu soția, un apartament de 105 m.p., în sectorul Ciocana, cu o valoare cadastrală de 674 mii de lei, dar și un garaj de 100 m.p. în valoare de 211 mii de lei. De precizat că fiul Alei Popescu a cumpărat apartamentul în 2007 la vârsta de 28 de ani, când mama sa era președinta CCRM. De asemenea, conform declarației cu privire la venituri și proprietate, soții Corneliu și Oxana Popescu folosesc, prin comodat, un Volkswagen Golf produs în 2010 și un autoturism de teren Volvo XC90 fabricat în 2011. Oxana Popescu deține și 50% din capitalul social al firmei „Marinel & Co” SRL, care are adresa juridică într-un apartament ce a aparținut, până în octombrie 2015, lui Mihail Popescu, socrul Oxanei și soțul Alei Popescu.

Al doilea fiu al membrei CCRM, Andrian Popescu, este și el angajat la stat, fiind șeful Direcției Servicii Consulare din cadrul Direcției Generale Afaceri Consulare a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). Anterior, din 2011 până în 2014, acesta a fost secretar 1 în cadrul Ambasadei R. Moldova în Israel. Fiind în această funcție, în 2013, Andrian Popescu a avut un salariu anual de 61 de mii de lei, bucurându-se în schimb de o indemnizație de peste 449 mii de lei. În 2014, fiul diplomat al Alei Popescu a încasat din salariul și indemnizația de la MAEIE un total de 272 mii de lei, alți 925 de mii încasându-i din vânzarea unui autoturism de teren Toyota LC200. În 2015 Andrian Popescu a primit de la MAEIE un salariu de 109 mii de lei, iar împreună cu soția sa, Ana, deține două apartamente. Unul de 86 m.p., dobândit în 2009, când, la fel, mama sa era președinta CCRM, cu o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, și altul de 121 m.p., cumpărat în 2011, care valorează 804 mii de lei. Până în iulie 2012 Andrian Popescu a mai deținut un apartament în Chișinău, de 113 m.p., pe care l-a primit ca donație de la părinți. Aceștia intraseră în posesia apartamentului în ianuarie 2010, pe când Ala Popescu, la fel, se afla în fruntea CCRM, iar peste doar 3 luni, în martie 2010, l-au donat fiului Andrian, care ulterior l-a vândut. De asemenea, soții Ana și Andrian Popescu dețin două garaje (de 40 și, respectiv, 42 m.p.) și două automobile: Volkswagen Golf (valoarea declarată: 280 de mii, produs și cumpărat în 2010) și Volvo XC90 (fabricat în 2011, cumpărat în 2014, cu o valoare declarată de 438 mii de lei).

Ala Popescu a evitat să discute despre averea sa spunându-ne că au fost „investiții regulamentare. „Eu am depus cerere de demisie din funcție în legătură cu ceea ce stabilește legea, respectiv politicul urmează să se pronunțe. În 5 august este cererea înregistrată, mai departe urmează să se ia decizia”, susține Ala Popescu, numirea căreia a fost contestată de deputatul Tudor Deliu, pe motiv că aceasta a atins deja vârsta de pensionare, iar conform legii, nu avea dreptul să ajungă în Plenul CCRM.

Tamara Andrușca

Tamara Andrușca

Relațiile cu Plahotniuc și casa de milioane

Tamara Andrușca este singurul membru din fosta conducere a CCRM care și-a păstrat fotoliul și în noul plen al instituției, iar CV-ul ei arată relații clare cu lumea politică. Aceasta a devenit membră a CCRM în iulie 2013, iar din CV-ul funcţionarei aflăm că anterior, între anii 2001-2011, a fost director economic la „Petrom Moldova”, perioadă în care Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședintele Partidului Democrat (PD), era acolo director comercial, după care, director general. În 2011-2013, Andrușca a fost şi director financiar la „Prime Management”, fondată de Plahotniuc şi Andrian Candu, finul acestuia și actualul şef al Parlamentului. Deşi nu a menţionat în CV, Andruşca apare, în documentele Victoriabank, în calitate de membră a Consiliului băncii în perioada în care prim-vicepreşedintele instituţiei era același Vladimir Plahotniuc (2005). Ulterior, în 2012, aceasta a fost şi vicepreşedintă a Consiliului de Administraţie al Victoriabank. Din aceste funcții, membra CCRM a obținut venituri anuale de sute de mii de lei. Tamara Andrușca, care este și soacra lui Dan Mitriuc, directorul companiei Moldtelecom, ales la începutul acestui an în cadrul unui concurs cu mai multe semne de întrebare, este născută în 1966 în s. Pituşca, localitatea de baştină a lui Vladimir Plahotniuc.

Casa familiei Andrușca

Casa familiei Andrușca din sectorul Buiucani

La fel ca și noul președinte al CCRM, Andrușca locuiește, împreună cu soțul său, Victor Andrușca, într-un imobil impresionant din str. Ștefan Neaga din Chișinău, pe care cei doi l-au procurat la începutul anilor 2000. Astăzi, casa, care seamănă cu o fortăreaţă, este pusă gaj la Victoriabank în schimbul unor credite. Victor Andruşca, soţul membrei CCRM, este fondator şi administrator al firmei „Dalex-Vit” SRL, care raporta, în 2012, din intermedierea vânzărilor carburanţilor, mineralelor, metalelor şi chimicalelor pentru industrie – 1,19 milioane de lei. În 2014, Tamara Andrușca declara, pe lângă mașini de lux, casa de milioane și câteva terenuri, și datorii de peste 2 milioane de lei la diverse instituții financiare. Andrușca nu a răspuns la apeluri, deși i-am telefonat de mai multe ori, pentru a ne putea vorbi despre averea sa și relațiile cu Vladimir Plahotniuc.

Petru Rotaru

Înainte să devină membru CCRM, Petru Rotaru a fost consilier raional și primar ales pe listele Partidului Liberal

De la primărie, la CCRM

Petru Rotaru, cel mai tânăr dintre noii membri ai Plenului CCRM, a fost și el propulsat aici pe criterii politice, fiind membru activ al Partidului Liberal, filiala Ialoveni. La doar 25 de ani, pe vremea când liderul liberal Mihai Ghimpu deţinea funcţia de speaker şi pe cea de preşedinte interimar, Petru Rotaru a fost numit şef al Inspectoratului Fiscal Ialoveni. În urma alegerilor locale din 2011, Rotaru a ajuns consilier în Consiliul Raional Ialoveni, fiind chiar şeful fracţiunii PL. În iunie 2015 acesta a fost ales primar al satului Țâpala, raionul Ialoveni, dar şi consilier raional din partea PL, funcţie la care a renunţat în favoarea celei de primar. După perioada de la Fisc şi înainte de a deveni primar, Rotaru a lucrat în calitate de contabil la „MAIB-Leasing” S.A., companie-fiică a Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank”.

În declarația depusă pentru înregistrarea la alegerile locale din iunie 2015, candidatul Rotaru declara, pentru ultimii doi ani, un venit din salariu de 559 mii de lei, din munca prin cumul – 19 mii de lei şi 4420 de lei din alte surse. La capitolul proprietăți, acesta raporta un apartament de 57 m.p. în Chișinău, două automobile, un Renault Clio şi o Skoda Octavia, dar şi două conturi în bancă în sumă de 13 mii de lei. Contactat, Petru Rotaru ne-a declarat că, în cazul său, numirea s-a făcut pe criteriul profesionalismului, iar faptul că a fost consilier și primar din partea PL „poate fi calificat ca o coincidență”. „Înainte de a fi primar am avut activitate în domeniu ca director financiar și contabil-șef, șef de inspectorat (n.r.: fiscal) și probabil că domnul Untilă a analizat prin prisma profesionalismului și nu știu dacă a avut la bază și criterii politice. Noi am dat jurământul și mergem pe criteriu obiectiv, echidistant și pentru cetățenii R. Moldova”, promite Rotaru.

Membru al CCRM: „Care criterii politice?”

Tatiana Cunețchi vine și ea la CCRM pe filieră de partid. În iunie 2015 aceasta a ajuns consilier municipal pe listele PSRM, fiind pe locul 8 în lista electorală condusă de Zinaida Greceanîi. Anterior, ea a fost și consilier municipal din partea comuniștilor. Cunețchi a deținut în ultimul an, începând cu februarie 2015, funcția de șefă a fracțiunii PSRM în Parlament. Din 2012 a activat ca șefă de direcție la Serviciul Vamal. Pentru Tatiana Cunețchi, economist de profesie, CCRM nu este o necunoscută, ea activând în plenul instituției între lunile februarie-decembrie 2005.

Deși în ultimele sale declarații cu privire la venituri și proprietate nu indică nicio locuință, datele de la Cadastru arată că, în vara anului trecut, familia membrei CCRM a procurat un apartament de 72 m.p. în centrul capitalei. Până în 2009, Tatiana Cunețchi a deținut un alt apartament, de 113 m.p., în sect. Ciocana din Chișinău, în care a investit începând cu 2006, imediat ce pleca de la CCRM. Ulterior, aceasta a donat imobilul fiului său, Serghei. „Care criterii politice? Noi am fost numiți pe acele criterii care sunt în legea Curții de Conturi. Nu a mai fost nicio negociere. Îmi dați niște întrebări la care nu există răspunsuri. Eu, de exemplu, nici nu eram prezentă când era făcută numirea. Prin urmare, trebuie să înțelegeți că au fost luate în considerare criteriile profesioniste”, precizează Cunețchi. Cât despre averea ei, noua membră a CCRM a menționat că apartamentul înregistrat în baza de date de la Cadastru ca fiind achiziționat în 2015 îl deține de mai mult timp (deși nu l-a declarat în 2014), el fiind primit de la stat. „În 2015 el doar a fost supus privatizării. În el trăiesc patru persoane. Este un apartament de stat, în care eu locuiesc de peste 15 ani cu toată familia mea”. Cunețchi a negat faptul că până în 2009 a deținut și un alt apartament, de 113 m.p., pe care l-a donat fiului său, Serghei.

Marina Covali

Marina Covali, membră CCRM

Reprezentantul „trădătorilor” de la CCRM

Nici Marina Covali, o altă nouă membră a CCRM, nu este străină de domeniul politic. Economistă de profesie, Covali a deținut, începând cu anul 1996, diverse funcții în cadrul primăriei mun. Bălți. În 2011, în urma alegerilor locale, primar a devenit, pentru al treilea mandat consecutiv, comunistul Vasilii Panciuc, care a numit-o pe Covali viceprimar pe probleme economice. În aceeași perioadă, viceprimar la Bălți era și Octavian Mahu, pe atunci membru PCRM, care acum este șef al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Surse ZdG de la Bălți susțin că Octavian Mahu a părăsit rândurile PCRM, fiind acum reprezentantul „Platformei Social-Democrate” create de cei 14 deputați care au părăsit PCRM, și că Marina Covali ar fi o apropiată a acestuia. Solicitată de ZdG, și deputata comunistă Elena Bodnarenco ne-a declarat că Marina Covali, care a fost anterior o susținătoare a PCRM, a ajuns la CCRM „din partea trădătorilor foști comuniști, adică din partea majorității parlamentare”. Conform ultimei declarații cu privire la venituri și proprietate (2013), Marina Covali a ridicat de la Primăria Bălți un salariu anual de 108 mii de lei și deține ½ dintr-un apartament de 66 m.p. Aceasta nu a răspuns la apeluri pentru a ne vorbi despre cum a ajuns la CCRM.

Urechean: „La CCRM era o poziție comodă pentru că mi-au astupat gura”

Numirea pe criterii politice a membrilor CCRM este o abordare istorică a tuturor puterilor care s-au perindat în cei 22 de ani de activitate ai instituției. Pentru că, încă de la înființarea sa, în 1994, CC a fost împânzită de membri și mai ales președinți numiți de cei care se aflau la guvernare. Primul a fost Ion Ciubuc, între 1994-1997. Acesta a fost desemnat în funcție de Partidul Democrat Agrar, aflat atunci la putere. După ce Ciubuc devine premier, la șefia CCRM l-a urmat Vasile Cozma, care a fost vicepreședinte al CCRM în perioada mandatului lui Ciubuc, el fiind propus de același partid. În 2000, la șefia CCRM vine Vasile Pentelei, care cu doi ani înainte devenise deputat pe listele PCRM-ului lui Vladimir Voronin. A urmat Ala Popescu, numită de PCRM și Serafim Urechean, desemnat de PLDM, partid la care a aderat după fuziunea dintre AMN-ul pe care-l conducea și partidul lui Filat, care urma să propună șeful CCRM, conform partajărilor politice dintre partidele de la guvernare.

De la stânga la dreapta: Tudor Șoitu (vicepreședinte CCRM), Serafim Urechean (președintele CCRM), Ecaterina Paknehad (membră a CCRM) în timpul ședinței de examinare a raportului privind devizul de cheltuieli la BNM

De la stânga la dreapta: Tudor Șoitu (ex-vicepreședinte CCRM), Serafim Urechean (ex-președintele CCRM), Ecaterina Paknehad (ex-membră a CCRM) în timpul ședinței de examinare a raportului privind devizul de cheltuieli la BNM

Deși recunoaște că și el a fost numit pe criterii politice, Serafim Urechean, președintele CCRM din ultimii 5 ani, susține că nu a fost influențat în vreun fel în luarea deciziilor, dar că, în alte cazuri, un președinte implicat politic ar putea știrbi din independența Curții. „Sigur că ar putea influența, deoarece totul depinde de președinte. Într-o oarecare măsură și componența precedentă a fost numită pe criterii politice, fiindcă era nevoie de majoritate de voturi, ceea ce nu-i chiar așa de simplu, dar s-a lucrat mult timp la selectare, la discuții. Totul depinde de președinte și eu vreau să vă declar cu toată responsabilitatea că eu am fost în afara oricăror politici, eu nu aveam cui să raportez. Eu trebuia să fiu ales vice-președinte la PLDM după fuzionare, dar am refuzat. Trebuia și eu să activez undeva și la CCRM era o poziție comodă pentru ei pentru că mi-au astupat gura. Și eu, într-o oarecare măsură, nu aveam de ales. Atunci am decis să mă îndepărtez de politică și pot să jur pe bilbie că n-am fost influențat politic de nicio formațiune și dacă cineva din membrii plenului ar fi încercat ceva, era imposibil deoarece majoritatea era de partea mea. Acolo era Urechean și nu ar fi îndrăznit niciun politician din R. Moldova să încerce să-mi dea indicații”, susține fostul președinte al CCRM. Totuși, Tudor Șoitu, fost vicepreședinte al CCRM până la 29 iulie, spune că numirea politică a plenului CCRM, cum s-a întâmplat până acum, ar trebui înlocuită cu numirea pe criterii de profesionalism, pentru că acest aspect influențează și eficiența instituției. „La noi problema asta este cronică, oricât am spune noi că nu afectează, dar, de fapt nu e normal. Membrii trebuie numiți pe criteriul profesionalismului, prin concurs”, precizează acesta.

550-arcadie-barbarosie

Arcadie Barbăroșie, director IPP

„Parlamentul nu vrea ca această instituție să fie eficientă”

Eficiența CCRM-ului a devenit în ultimii ani subiect de discuții între societatea civilă și instituțiile statului, fiind dezvoltate inclusiv programe susținute de organizații internaționale, care să ajute la deblocarea situației. Un astfel de proiect a desfășurat și Institutul de Politici Publice (IPP), al cărui director, Arcadie Barbăroșie susține că „e ca și peste tot, dacă nu se vrea eficiență, atunci ea nu există”. „CCRM este o agenție creată de Parlament, dar independentă, teoretic vorbind. Recomandările CCRM-ului sunt adresate instituțiilor auditate, Guvernului, organelor de investigație. Dacă noi o să urmărim doar un singur parametru, raportul anual al Curții și influența acestuia asupra procesului decizional în Parlament, o să ajungem ușor la concluzia că, de fapt, Parlamentul nu vrea ca această instituție să fie eficientă”, consideră directorul IPP.

„Când noi aveam proiectul, iar situația de atunci nu s-a prea schimbat, implementarea recomandărilor Curții era de sub 50%. Recomandările CCRM nu erau luate în calcul atunci când se elaborează bugetul pentru anul viitor, iar dacă o agenție sau un minister cheluie ineficient banii, iar acest lucru este evidențiat printr-o hotărâre a CCRM, bugetul pe anul următor al acelei instituții nu avea de suferit. Raportul anual al Curții este audiat în Parlament foarte superficial și formal, iar implementarea recomandărilor CCRM nu este discutată nici în Executiv, nici în Parlament, extins, cu ședințe speciale, așa cum ar fi normal. Sunt factorii cei mai importanți care determină ineficiența acestei instituții, pentru că ea nu are pârghiile necesare pentru a forța un minister să implementeze recomandările sau să forțeze procuratura să meargă mai departe cu investigațiile. Eficiența ei depinde foarte mult de voința politică”, consideră Barbăroșie, care susține că numirea pe criterii politice a noilor membri ai CCRM este o gravă încălcare a legislației.

Curtea de Conturi a fost fondată în anul 1995

Curtea de Conturi a fost fondată în anul 1995, foto: moldova.org

În cinci ani, 113 dosare penale. Numărul condamnărilor, necunoscut

Cu o istorie de 22 de ani, CCRM, practic lunar, anunță opinia publică despre rezultatele controalelor pe care le-a efectuat la instituțiile statului. Deși, practic, de fiecare dată suntem anunțați că procesul de irosire a resurselor financiare din bugetul de stat a devenit unul masiv, la capitolul „responsabili”, Curtea nu găsește niciun vinovat, pentru că niciun nume de demnitar nu figurează în rapoartele oficiale, motiv din care nu este clar cine răspunde pentru încălcările depistate de Curte, astfel că finalitatea și eficiența acestor rapoarte este minimă. Asta chiar dacă, printr-un răspuns al instituției la o solicitare a ZdG suntem informați că în ultimii 5 ani (2011—2015) a remis Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție, Centrului Național Anticorupție, Procuraturii mun. Chișinău, Inspectoratului Național de Investigații sau inspectoratelor de poliție din raioane nu mai puțin de 69 de materiale, atât din oficiu, cât și la cererea organelor respective.

Din același răspuns aflăm că în această perioadă au fost inițiate 113 cauze penale, în timp ce în 69 de cazuri s-a refuzat pornirea proceselor penale, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de Codul Penal. În instanțele de judecată, în ultimii cinci ani au fost remise 31 de dosare penale, doar că, CCRM ne anunță că nu cunoaște câte și dacă există persoane condamnate pentru delapidarea bunurilor statului. Pentru a afla aceste informații, au remis o solicitare și PG-ului, doar că instituția ne-a informat că nu deține date statistice cu privire la dosarele penale intentate în urma examinării rapoartelor CCRM.

Tudor Șoitu a fost vicepreședinte al CCRM în perioada 2011-2016

Tudor Șoitu a fost vicepreședinte al CCRM în perioada 2011-2016

Ex-vicepreședinte CCRM: „Este un instrument în mâna puterii și atât”

Serafim Urechean, președintele CCRM între anii 2011-2016 spune că eficiența activității CCRM depinde într-o mare măsură și de conlucrarea cu alte instituții de stat, în special cu cele de drept, deoarece instituția de audit doar constată încălcările, dar nu poate și pedepsi făptașii. „Sigur că atunci când scoteam la iveală că 25% din bugetul statului era utilizat cu grave abateri de la legislația în vigoare, toate chestiunile astea erau raportate organelor de drept, dar cu părere de rău Curtea de Conturi nu poate lua o decizie. Noi depistăm abaterile de la lege, dar verdictul, dacă este crimă sau nu, trebuiau să-l dea organele de drept. Iată în cazul Băncii de Economii, CCRM a venit cu primele semnale de alarmă încă în 2011. Datorită materialelor CCRM a fost deschis dosarul lui Gacichevici (n.r.: fost președinte la BEM), au fost deschise mai multe dosare pe Inspecția Ecologică, la Moldsilva. Au fost deschise vreo 20 de dosare penale, dar asta nu depinde de CCRM”. Totodată Urechean afirmă că pentru a crește eficiența auditării sunt necesare modificări legislative în domeniu. El spune că a fost deja pregătit un proiect de trecere de la CCRM la Oficiul Național de Audit din Moldova care, printre altele, prevede ca auditorii să nu mai aibă statut de funcționar public ceea ce ar permite stabilirea salariilor auditorilor în funcție de performanțe și, în rezultat, s-ar obține o eficiență mai mare.

Tudor Șoitu însă consideră că CCRM, în forma și cu prerogativele ei actuale, este o instituție total ineficientă. „Azi, Curtea de Conturi este într-o boală cronică, un cancer în ultima stadie. Curtea de Conturi nu-și face treaba inclusiv pentru că legea-i proastă și prerogativele pe care le oferă nu răspund la necesități. În timpul mandatului meu, eu regret foarte mult, dar nu am realizat nimic pentru că nu am avut posibilitate. Nu am reușit. Dar mă bucur că am lucrat 5 ani și am văzut cum, pe intern, CCRM este molipsită de acest cancer. Este un instrument în mâna puterii și atât. Curtea de Conturi și cât am fost noi, și până la noi, n-a dat răspuns la capitolul utilizării eficiente a banului și patrimoniului public și atâta timp cât lucrurile o să meargă cum merg în R. Moldova, n-o să dea răspuns Curtea de Conturi. În primul rând ar trebui să vină o putere normală, profesionistă și persoanele care administrează această instituție să fie selectate pe criterii de profesionalism”, susține fostul vicepreședinte al CCRM.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *