Judecătoarea Viorica Puica: „Procuratura nu este independentă şi aceasta este tragedia societăţii noastre”

Interviu cu Viorica Puica, judecătoare la Judecătoria Botanica, Chişinău, formator la Institutul Naţional al Justiţiei

— Dacă nu aţi fi judecătoare, ci un cetăţean din afara sistemului, câtă încredere aţi avea în sistemul judiciar din R. Moldova, în cazul în care aţi ajunge cumva parte a vreunui dosar?

— Eu am încredere în sistemul judiciar pentru că lucrez în acest sistem şi cunosc mulţi judecători dedicaţi acestei profesii nobile, care îşi exercită funcţia cu demnitate. Este adevărat, în sistemul judiciar din R. Moldova sunt probleme. Dar, totodată, ştiu că sistemul judecătoresc de la noi are şanse, cu aceşti judecători şi cu suportul Uniunii Europene, să devină unul în care cetăţenii să aibă încredere. Dacă nu aş fi crezut aşa, de mult aş fi plecat din R. Moldova. Sunt o persoană optimistă şi am speranţa că va veni o zi în care justiţia va recăpăta încrederea cetăţeanului. În sistemul judecătoresc sunt doar câţiva judecători care nu sunt integri, nu au curaj să adopte hotărâri adecvate şi pe care îi cunoaştem. Aceştia ne fac probleme. Locul lor nu este în justiţie. Ei trebuie să plece.

Experienţa profesională:
1996, stagiară la Judecătoria Centru, Chişinău
1996-2000, consultant, şefa secţiei generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, Tribunalul Chişinău
2000-2002, avocat, Biroul de avocaţi „Facultatea de drept”
2002- prezent, judecător la Judecătoria Botanica
02.03.2011-03.09.2012, şefa Direcţiei instruire judecători şi procurori, INJ
1996-2007, lector universitar, catedra Drept procesual civil, USM
2009-până în prezent, formator la instruirea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, judecătorilor şi procurorilor la INJ
La 22 decembrie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii şi Asociaţia Judecătorilor îi acordă titlul de „Cel mai bun judecător din ţară”
În februarie 2014, obţine titlul „Cel mai activ absolvent al Programului Lumea Deschisă”, organizat de Consiliul American pentru Educaţie Internaţională

— Cum vi se pare din interior imaginea sistemului de drept al R. Moldova?

— Imaginea justiţiei în R. Moldova este afectată grav.

— Cum putem lupta cu flagelul corupţiei – cea mai vociferată problemă de către oficialii europeni?

— Pentru excluderea corupţiei este nevoie, în primul rând, de voinţă politică. La noi lipseşte voinţa politică. Excluderea corupţiei trebuie făcută prin aplicarea principiului toleranţă zero corupţiei; prin excluderea din sistem a judecătorilor şi procurorilor corupţi; prin depolitizarea şi reformarea Procuraturii, CNA, CNI; prin învestirea în posturile-cheie a persoanelor profesioniste, integre moral şi, foarte important, cu o cultură a independenţei; numirea în funcţia de procuror general a unei persoane din afara R. Moldova, cu calităţile menţionate mai sus; instruirea continuă a judecătorilor şi procurorilor în domeniul deontologiei juridice, conform standardelor europene, pentru a le schimba modul de gândire, deoarece unii procurori şi judecători mai gândesc în stil sovietic. În calitate de formatori ar trebui invitaţi judecători şi procurori din Franţa, Germania, SUA, Italia, din alte state UE. Ar trebui demişi judecătorii şi procurorii care nu pot demonstra din ce surse şi-au acumulat averile.

— Aţi fost sunată vreodată ca să vi se ceară să luaţi o anumită decizie?

— Da. Prin 2006—2008, mi-a telefonat o persoană care s-a prezentat ca deputat în Parlament, şi-a numit numele de familie, s-a interesat de un dosar… Acum nu-mi amintesc numele acelui parlamentar. Atunci am insistat să mai repete o dată numele de familie, menţionând totodată că solicitarea sa o calific drept imixtiune în actul de justiţie. I-am mai spus că intenţionez să sesizez Consiliul Superior al Magistraturii. Imediat, persoana respectivă a închis telefonul. Nu am acceptat şi nu accept să fiu influenţată. Un judecător care se lasă influenţat nu are ce căuta în acest sistem. Cu părere de rău, nu toţi înţeleg asta.

— Este sau nu justiţia subordonată politic?

— Dacă atunci când spuneţi „justiţie” includeţi şi organele procuraturii, CNA şi alte organe de drept, atunci da. Procuratura nu este independentă, şi aceasta este tragedia societăţii noastre. Rolul procuraturii într-un stat este foarte important. Atunci când un corupt nu poartă răspundere penală pentru fapta sa, el este încurajat să mai comită acte de corupţie, apoi se molipsesc şi alţii, şi societatea devine din ce în ce mai săracă. Sarcina Procuraturii şi instanţelor de judecată este de a acţiona prompt la încălcările de lege şi de a aplica sancţiuni descurajante, indiferent de statutul persoanei. Şi sistemul judecătoresc, aparent, este subordonat politic.

— În judecătorii, prin procuraturi sau la CNA sunt angajaţi mai mulţi funcţionari cu averi fabuloase. Ce părere aveţi despre judecătorii sau despre procurorii cu maşini şi case de lux?

— Ştiu cu certitudine: cu salariile de judecător şi procuror, maşini şi case de lux nu poţi avea. În esenţă, un ofiţer de urmărire penală, un procuror sau un judecător, datorită specificului statutului pe care îl deţin, datorită calităţilor personale care ar trebui să domine personalitatea lor, nu pot tinde la averi şi luxuri, nu pot ajunge bogaţi, în special în prezent, când în societatea noastră sunt foarte mulţi oameni săraci, care mor din cauză că nu se alimentează normal sau nu-şi pot procura medicamentele necesare.

511-viorica-puica-2Asta, însă, nu înseamnă că statul nu trebuie să aibă grijă de funcţionarii săi. Această categorie de funcţionari trebuie să aibă un salariu care să-i permită să se întreţină pe el, dar şi familia, să aibă posibilitate să-şi achiziţioneze o locuinţă, un automobil, să-şi permită nişte vacanţe. Este ştiut că un procuror sau un judecător îşi poate face lucrul bine doar fiind independent. Independenţa unui sistem, la general, şi independenţa unui judecător, în particular, presupune şi o situaţie financiară decentă. Un om dependent material de cineva nu va fi independent niciodată în luarea deciziilor. Şi cetăţenii trebuie să înţeleagă că independenţa procurorilor, a judecătorilor nu este un privilegiu, ci un drept al lor. De aceea cetăţenii şi societatea civilă trebuie să lupte pentru independenţa justiţiei. Deloc întâmplător, primul lucru cerut de reprezentanţii UE guvernanţilor noştri a fost majorarea salariilor judecătorilor, menţionând tranşant că un judecător cu salariu mic nu poate fi independent şi nu poate face justiţie de calitate.

— Cum ajung atât de bogaţi unii judecători sau procurori?

— Pe căi necinstite.

— De ce, totuşi, sistemul judiciar este considerat unul dintre cele mai corupte în R. Moldova?

— Pentru că în acest sistem există corupţie. Avem o problemă mare legată de modul de gândire al unor judecători, inclusiv al celor care ne reprezintă în diferite organe. Justiţia funcţionează bine atunci când magistraţii depun toate eforturile pentru emiterea unui act justiţiar calitativ, când obţin încrederea cetăţeanului şi când dispun de resursele financiare necesare.

— Cum poate fi combătut acest fenomen?

— Este important ca judecătorii înşişi să elimine din sistem colegii corupţi, care nu pot fi imparţiali şi se lasă influenţaţi.

— Poate sau nu influenţa presa asupra calităţii actului de justiţie?

— Uneori cred că se cam exagerează referitor la corupţia din sistemul judecătoresc. În cursul carierei mele, am urmărit campanii de presă prin care era denigrat sistemul judecătoresc. Nu ar trebui să generalizăm. Orice caz trebuie tratat separat şi cu suport factologic. La denigrarea sistemului judecătoresc au contribuit şi politicienii, criticând deseori justiţia fără a cunoaşte realităţile juridice. De altfel, în lumea civilizată, demnitarilor le este interzis cu desăvârşire să comenteze decizii judecătoreşti sau să atace magistraţii. Ar trebui să cultivăm încrederea în sistemul judecătoresc. Dacă pe rolul unei instanţe se află vreun caz de interes public, reprezentanţii mass-media au dreptul să asiste la aceste şedinţe, dar nu să-şi facă concluzii din cele spuse de o singură parte. Totodată, reprezentanţii mass-media trebuie să reţină că mediatizarea excesivă a oricărui dosar poate afecta dreptul la un proces echitabil, aşa cum a statuat de mai multe ori CtEDO.

Uneori, reprezentanţii mass-media, în goană după senzaţii, uită de obligaţiile lor şi deraiază de la misiunea de informare corectă, ajungând la una de dezinformare sau chiar manipulare.

Cred că gândesc greşit cei care consideră că, dacă faci o acţiune în faţa instanţei (am avut şi eu o astfel de experienţă) ori te duci la TV şi strigi împotriva judecătorilor ori critici activitatea lor, vei obţine ceea ce îţi doreşti. Judecătorii s-au imunizat, nu mai este nimeni impresionat de atacuri iraţionale. Justiţia se face în sala de judecată, nu la televizor.

CSM ar trebui să cultive reputaţia sistemului judecătoresc. Din păcate, judecătorii nu apar în imagini publice decât atunci când sunt arătaţi cu chipul murdărit de acte de corupţie. Sunt judecători care merită o imagine bună în ochii justiţiabililor.

— Preşedintele CSJ afirma, într-un interviu, că în R. Moldova s-ar putea ajunge şi la nişte acţiuni mai radicale în scopul combaterii corupţiei din sistemul judiciar – schimbarea tuturor judecătorilor. Ar fi această strategie o soluţie? S-ar putea găsi judecători mai puţin corupţi?

Cu tot respectul pentru preşedintele CSJ, nu cred că aceasta ar fi o soluţie. Să nu uităm de un moment important – toate sferele sunt afectate de corupţie, începând cu sistemul de educaţie. Trebuie început lucrul de la grădiniţă, din şcoală, prin a dezvolta în Republica Moldova o cultură a anticorupţiei. Sub acest pretext există pericolul de a fi scoşi din sistem şi oamenii profesionişti, oneşti, care nu permit influenţe, nu se supun indicaţiilor. În sistemul judecătoresc sunt mulţi judecători foarte buni. De fapt, să ştiţi că există doar câţiva judecători de care sistemul trebuie să scape. Nu le voi spune numele, dar judecătorii din sistem îi cunosc.

— Dacă aţi avea foarte mulţi bani, ce aţi face cu ei?

— Mulţi bani e o noţiune relativă. Activez în funcţia de judecător de 12 ani şi în momentul de faţă primesc un salariu de 10816 lei (8400 lei net), care pentru mine sunt mulţi bani, în contextul în care în R. Moldova sunt atâţia oameni mai trişti ca noi. Este adevărat că mai scriu cărţi, astfel mai am alte venituri. Un judecător nu poate acumula sume considerabile de bani. În prezent, devalorizarea leului are un impact negativ asupra puterii de cumpărare a cetăţenilor. E şi cazul meu, cu atât mai mult că, împreună cu soţul, suntem implicaţi într-o ipotecă, oportunitate oferită de CSM şi Consiliul municipal Chişinău, la care cu greu facem faţă.

Dacă, totuşi, aş avea foarte mulţi bani, aş dona pentru construcţia bisericii din satul meu natal, Munteni, Cimişlia, mi-aş ajuta părinţii, care sunt bolnavi, fraţii, surorile, aş face donaţii pentru familiile sărace.

— Dacă pentru dvs. această profesie a fost un vis, ce sacrificii aţi făcut în viaţă de dragul împlinirii acestuia?

— Judecătorii fac sacrificii zilnice. În fiecare zi ne sacrificăm sănătatea. Excesul de muncă şi stresul au consecinţe asupra sănătăţii, care e cea mai scumpă în viaţă.

— Sunteţi considerată o judecătoare corectă. Vă simţiţi uneori „cioară albă”?

— Dacă eu sunt „cioară albă”, atunci ca mine mai sunt şi alţii. Nu mă deranjează, m-am obişnuit cu această situaţie. Pentru mine este important să nu sufere oamenii care sunt implicaţi în procesele de judecată pe care le prezidez. La una dintre şedinţele CSM, privind promovarea în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, am fost întrebată de un membru al CSM „dacă nu cred că nu sunt promovată în instanţa ierarhic superioară din cauză că sunt prea principială”. Cred că nu există judecători prea principiali. Judecătorii pot fi principiali sau neprincipiali. În contextul în care statul Republica Moldova nu este edificat de drept, există corupţie în toate domeniile, care ne distruge ţara ca un cancer, este important ca judecătorii să fie principiali. Un mare jurist a spus că statul de drept este statul unde se profesează cultul dreptului, iar subiectul-cheie este judecătorul. Judecătorul trebuie să fie un model pentru toţi cetăţenii din ţară, inclusiv un exemplu de corectitudine, profesionalism, demnitate, patriotism, integritate morală pentru politicieni.

— V-aţi gândit vreodată că, dacă aţi fi fost bărbat, aţi fi avut alte perspective pentru cariera dvs. profesională?

— Nu m-am gândit pentru că nu am fost discriminată vreodată pe acest criteriu. Este important să accentuez că atunci când femeile vorbesc despre drepturi egale cu bărbaţii, şi solicită să fie exercitate drepturile şi libertăţile recunoscute de lege, trebuie să conştientizeze că au şi obligaţii egale cu aceştia, nu doar drepturi.

— Povestiţi-ne despre vreun dosar pe parcursul examinării căruia vă pierduseţi liniştea, poate chiar somnul?

— Fiecare dosar îşi lasă o amprentă în viaţă mea. Prin examinarea dosarelor constat, cu regret, cât de „bolnavă” este societatea noastră.

— Regretaţi vreo decizie care acum vi se pare incorectă, poate parţială?

— Nu. În 12 ani, de când activez în funcţia de judecător, niciodată nu am ieşit din deliberare dacă nu eram convinsă de hotărârea luată. Am mare frică de Dumnezeu. În cele mai complicate cazuri mă rog să-mi dea înţelepciune, corectitudine. Sunt exigentă. Uneori, regret că ridic vocea la participanţii procesului. Nu accept ca procurorii, avocaţii, alţi reprezentanţi să vină nepregătiţi la proces sau să întârzie. E vorba de soarta oamenilor. Mi s-a întâmplat o dată să fiu ofensată de o parte, la începutul unei şedinţe. Aruncase cuvinte jignitoare la adresa întregului sistem judecătoresc. Era exact după ce Parlamentul adoptase o hotărâre despre corupţia din sistemul judiciar. La finalizarea examinării cauzei civile, în fond, am amânat deliberările pentru altă zi, pentru a mă linişti, ca nu cumva să fiu influenţată de vorbele acelei părţi. După deliberare, analizând împrejurările de fapt şi de drept invocate, în cumul cu obiecţiile părţii adverse, am pronunţat o hotărâre în favoarea ei. După ce am pronunţat hotărârea şi am prezentat explicaţiile de rigoare, persoana respectivă şi-a cerut scuze şi a plecat ruşinată. Sper că acea parte din proces şi alţi cetăţeni să înţeleagă că justiţia nu se face la televizor, în birourile unor demnitari, ci în sala de judecată. Tot ce invoci în cererea de chemare în judecată şi verbal în faţa judecătorului trebuie să dovedeşti prin probe. Dacă nu dovedeşti, nu ţi se va face dreptate, chiar dacă obiectiv dreptatea e de partea ta. Calitatea actului justiţiei nu depinde doar de profesionismul şi integritatea morală a judecătorului, ci şi de calitatea prestaţiei avocatului care acordă asistenţă juridică părţii, a procurorului. Trebuie să se înţeleagă că judecătorul este un arbitru care pune pe cântar probele şi concluzionează în baza lor, dar nu este avocatul cetăţeanului sau al statului. Cultura juridică a cetăţenilor este sub nivel. Nu ştiu de ce unii găsesc bani pentru zile de naştere pompoase, nunţi, chiar citisem în mass-media că iau credite de la bancă pentru sărbătorirea căsătoriilor copiilor lor, dar când e vorba despre contractarea unui avocat pentru a-i asista la proces şi a-şi apăra drepturile, sunt săraci. Conform Legii nr.198 din 26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, persoanele care se află într-o situaţie materială dificilă au dreptul la asistenţă juridică calificată, fără plată, dar chiar şi atunci când explici acest drept părţii, nu merge la oficiul teritorial pentru a solicita un avocat.

— Cum se vede reforma justiţiei din interiorul instanţelor de judecată?

— Reforma justiţiei se vede şi din interiorul instanţelor judecătoreşti. Se fac multe lucruri bune pentru judecători, personalul instanţelor şi justiţiabili. Voi puncta câteva.

Bunăoară, conform Codului de procedură civilă, în prezent judecătorii nu mai sunt obligaţi să întocmească hotărârea integrală (motivată), doar dacă participanţii, în termen de 30 zile de la data pronunţării dispozitivului, solicită în mod expres acest lucru, depun cerere de apel sau hotărârea judecătorească urmează să fie recunoscută şi executată în alt stat. Acest fapt a dus la reducerea volumului de lucru al judecătorului, or, doar circa 15% din hotărâri, în cauzele civile, momentan se motivează.

Judecătorii, pe lângă grefieri, sunt asistaţi de asistenţi judiciari, care elaborează proiecte de acte procesuale, asigură depersonalizarea hotărârilor judecătoreşti şi publicarea lor pe pagina web a instanţei judecătoreşti, verifică prezenţa actelor care urmau a fi prezentate de participanţii la proces etc. E un ajutor mare pentru judecători. Conform Codului de procedură penală, judecătorul este obligat să iasă în faţa participanţilor la proces, cu sentinţa motivată, acest fapt organizează mai bine activitatea judecătorului şi a contribuit la îmbunătăţirea calităţii sentinţelor. Se lucrează mult, la CSJ, în scopul unificării practicii judiciare. Au fost majorate salariile judecătorilor şi s-au îmbunătăţit condiţiile de muncă.

Instanţele de judecată au fost echipate cu sisteme audio „Femida” de înregistrare a şedinţelor de judecată. Justiţia a devenit mai transparentă, participanţii la proces vin mai pregătiţi, au un comportament mai inteligent. Cred că dacă justiţia va fi mai transparentă, va creşte încrederea cetăţeanului în actul justiţiei.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii procesionale, art.3/1 din Legea cu privire la statutul judecătorului, ce se referă la restricţiile înaintate judecătorilor privind comunicarea cu participanţii la proces sau alte persoane despre dosarele din procedură, s-au îmbunătăţit considerabil lucrurile sub acest aspect.

Nu pot trece cu vederea faptul că Legea privind testarea integrităţii procesionale are, totuşi, multe carenţe. Comisia de la Veneţia a emis un Aviz în care a specificat că testorii de integritate au potenţialul de a interveni în mod disproporţionat în viaţa privată a judecătorului conform acestei legi, fapt ce contravine standardelor europene.

Rămân, încă, destule probleme de rezolvat, cum ar fi cele ce ţin de promovarea judecătorilor în instanţele ierarhic superioare. Uneori, sunt promovaţi judecători, dar nu sunt clare criteriile. Or, observăm că nu au cel mai mare punctaj obţinut la evaluare şi selecţie, integritatea lor şchiopătează, iar hotărârile CSM nu sunt motivate, fapt ce lasă loc de interpretări şi de suspiciuni.

— Ce hobby-uri are o judecătoare?

— Hobby în plin sens al cuvântului nu am. Dar mi-am propus să-mi fac o vinotecă din vinăriile de la noi. Colectez vinuri în urma unui apel televizat adresat cetăţenilor R. Moldova după stabilirea embargoului de către Federaţia Rusă în raport cu produsele vinicole moldoveneşti.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Sergiu

    Doamne fereste ce-i de cinstita!!!!Mama mea are 3 studii superioare,peste 30 de ani stagiu,munceste in scoala,I se retine salariul de 2000 de lei,D-na Puica cu 10000 si spagi oare stie despre acesti oameni,care sunt majoritatea in RM? Dar de fapt,,,,aceste xxxxx au alte probleme personale de rezolvat. ……

  2. Ionel

    E usor sa critici pe cineva fara sa-l cunosti. Asa sunt unii dintre noi. D-na Puica este un etalon al justitiei, corecta, obiectiva si cinstita. Faptul dat poate fi confirmat de juristii care au avut procese la d-na Puica.

  3. ASDF

    si cine nu i-a permis mamei tale sa devina judecator ca sa-ti cumpere si tie vinuri sa ai cu ce te linisti

  4. am asistat la un proces, s-a dovedit a fi ne pregatita, in afara de cuvantul parazit “deci” nu am observat nici impartialitate, nici cunoasterea Legii, se uita la avocatul Avornic in gura

  5. =Tenuță Unionistu delaTighina=

    ————————————————————-
    MANIFESTARILE
    RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMANIA
    ––––––––––––––––––———————————-
    1)
    Duminică, 29 Martie, orele 14, Chișinău,
    O Mare Adunare TRICOLORĂ Pro-Re-Unire în Piața Mare,
    organizată de Platforma Unionistă Acțiunea-2012.
    ADU UN STEAG TRICOLOR !
    2)
    26-28 Martie 2015
    Vizita la Chișinău a Deputaților Prietenilor RE-Unirii din Parlamentul de la Bucuresti,
    in frunte cu Angel Tilvăr, Ministrul delegat pt. relațiile cu românii de peste hotare
    – intâlnire cu presa si bloggerii
    – vizita Deputaților Români Unioniști la liceele adoptate din Rep. Moldova
    seara – un Concert festiv la Teatrul Ginta Latină din Chișinău
    – 28 martie 2015-
    – intâlnirea deputaților bucureșteni Unioniști
    cu deputații moldoveni NE-Unioniști din Parlamentul de la Chișinău
    – 27 martie, orele 10:00, Chișinău,
    – Depunere de flori și declarații publice, cu un mic recital de cântece patriotice românești,
    la Monumentul lui Ștefan cel Mare
    28 martie –
    A treia zi a vizitei este rezervată pentru întâlniri cu oameni de afaceri
    din România care activează la Chișinău,
    – întâlniri cu grupurile parlamentare ale principalelor fracțini politice,
    – o ședință cu directorul ICR Chișinău, Valeriu Matei.
    – Seara va fi dedicată Tinerilor Moldovei,
    cea mai mare organizație de tineret din Republica Moldova.
    3)
    27 martie 2015- Primăria Chișinău-
    ora 11.00, depunere de flori la mormintele deputaţilor care au făcut parte din Sfatul Ţării,
    înmormântaţi la cimitirul central din capitală.
    – După care, la Academia de Muzică Teatru şi Arte Plastice, localul în care a fost votată RE-Unirea, va avea loc o conferinţă.
    – Totodată, pe parcursul zilei vor fi distribuite mai multe pliante cu cei şapte primari de Chişinău
    care au fost deputaţi în Sfatul Ţării,
    dar şi cu deputaţii care au votat Unirea. Acestea vor fi distribuite în şcolile şi liceele din Chişinău.
    Pe 27 martie, chişinăuienii sunt aşteptaţi la o expoziţie de drapele istorice ale lui Petru Costin.
    4)
    Vineri, 27 martie 2015, orele 10
    la vechiul sediu al Sfatului Țării
    (blocul 2 al Academiei Muzică, Teatru şi Arte Plastice,
    str. A. Mateevici 111, Chișinău).
    Conferința științifică
    „RE-Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România – 27 martie 1918”
    sub auspiciile Academie de Științe a Rep. Moldova, etc. cu participarea universitarilor
    de la Iași, Oradea, București, Chișinău, etc.
    Intrarea liberă.
    5)
    Vineri, 27 Martie 2015, orele 19, la Palatul Național din Chișinău,
    Concert extraordinar cu naistul Gheorghe Zamfir, cântareața Sofia Vicoveanca
    și orchestra Lăutarii condusă de Nicolae Botgros
    6)
    Joi, 26 martie, ora 19.00, la Bălţi,
    la Teatrul Național Vasile Alecsandri,
    spectacolul de teatru „Pasărea măiastră – Maria Tănase”
    susținut de actrița Adriana Trandafir din România.
    Textul- George Sbârcea, Regia- George Bănică. Intrarea liberă.
    7)
    Vineri, 27 martie, ora 19.00,
    la Cahul, Palatul de Cultură,
    cântărețul român Nicu Alifantis și „Fragile” Band va susţine în premieră concertul „Brațe de aer”.
    Intrarea liberă.
    8).
    Tot pe 27 martie, de la ora 19.00, în Bucureşti, la Arenele Romane,
    va avea loc Festivalul „Zilele Basarabiei” în cadrul căruia vor concerta formaţiile
    Zdob şi Zdub, Alternosfera şi Cuibul.
    9)
    Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iasi, 27-28 martie,
    Turneu la Chişinău, în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din capitală.
    – 27 martie – „Iaşii în carnaval” de Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija
    (unde este implicată şi orchestra „Zece prăjini”),
    – 28 martie – spectacolul „Acasă, în miezul verii” de Tracy Letts,
    în regia lui Claudiu Goga.
    10)
    23–29 martie 2015, la Galați
    Festivalul Zilele Basarabiei, ediția a XIV,
    11)
    27-30 martie, la Brașov,
    „Basarabia – File din poveste”.
    Piaţa Sfatului, ora 11.00, expoziție foto și bucate alese,
    seara – un concert, etc.
    12)
    Festivalul „ Zilele Basarabiei„ la Timișoara, 27-29 martie 2015
    – Vineri, 27 martie, ora 11:00,
    depunerea de flori, la monumentul Regelui Ferdinand, din Piaţa Victoriei.
    – Vineri, 27 martie, ora 18:00, în incinta Hotelului Timişoara,
    o discuție despre „Inițiativa tinerilor basarabeni”,
    împreună cu invitații noștri speciali.
    – În data de 28 martie, orele 13, Cafeneaua D’Arc,
    lansarea de carte, invitații speciali vor fi emeriții scriitori din Rep. Moldova :
    Ion Buzu-„3 ml de konfidor” ,Victor Țvetov – „În lipsa unor lucruri importante”,
    Alexandru Vakulovski – „Afganii”, Moni Stănilă – „Colonia fabricii”.
    – Sâmbătă, 28 martie, ora 22:00, vă prezentăm un concert inedit,
    cu participarea trupei din Rep. Moldova – ALTERNOSFERA
    la fostele Hale Fructus (Timișoara, strada Gheorghe Lazăr nr.26).
    – Duminica, 29 martie, ora 18:00,
    un spectacol de exceptie, „Dragă doamnă profesoară„ de Nelly Cobzaru
    prezentat de trupa de teatru „Vasile Alecsandri„, din Bălţi,
    o piesă dramatică în incinta sălii de spectacole din cadrul Fundaţiei Judeţene de Tineret Timiş.
    – duminica, 29 martie, cu o seara socială #Monstru,
    în incinta Restaurantului Politehnica (Baza 2)
    ––––––––––––––––––––––––––-
    RE-AMINTIRE –
    “ACTUL RE-UNIRII” Basarabiei cu România
    votat de majoritatea deputaților din “Sfatul Ţării”
    la 27 martie 1918 la Chişinău, str. Alexe Mateevici, 111,
    /actualmente Academia de Arte/
    ————————————————————————––––––––––
    » În numele poporului Basarabiei,
    Sfatul Ţării declară:
    – Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei
    dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,
    – ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove,
    – în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam,
    – pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor,
    de azi înainte şi pentru totdeauna,
    SE RE-UNEŞTE CU MAMA SA ROMÂNIA.
    TRĂIASCĂ RE-UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
    DE-A PURURI ŞI TOTDEAUNA !»
    – Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
    – Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
    – Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan
    —————————————————————–—————————–––––––
    N.B.
    – tot în acea zi istorică unică de 27 martie 1918
    marele compozitor român George Enescu /1881-1955/
    a oferit un concert de Zile Mari la Chişinău,
    la care a asistat şi Prim-Ministrul român
    Alexandru Marghiloman /1854-1925/
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    =========== BUCOVINA DE NORD ===========
    ——— ♥ ȘI TOATĂ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ ———–
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ÎN BAZA „ACTULUI RE-UNIRII’ PT. TOTDEAUNA
    A BASARABIEI CU MOLDOVA ISTORICĂ
    ÎN CADRUL ROMÂNIEI MARI
    VOTAT DE „SFATUL ȚĂRII’ LA CHIȘINĂU LA 27 MARTIE 1918 !
    =====================================================

  6. Nicolae Rosca

    Dna Puică este unul din puţinii judecător cu integralitate şi competenţă profesională, modestie colegială şi înţelege exact ce se cere unui judecător. Astfel de judecatori nu ascultă lecţii de “moralitate” din partea suspuşilor sistemului şi respectiv sunt neglijaţi. Cu părere de rău sistemele ce funcţionează în Moldova, îndeosebi cel din justiţie nu propulsează competenţa şi profesionalismul, ci linguşenia şi cinismul. Asa sisteme nu au dat ni nici nu vor da rezultate aşteptate.

  7. Nicoleta Hriplivîi Caminschi

    Am cunoscut-o ca profesor, și ca judecător inclusiv …, merită doar laude …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *