Interviu: „Dacă ajunge în colimatorul sistemului penal, persoana, practic, nu are sorţi de izbândă”

Interviu cu avocatul Victor Munteanu

— Când aţi vorbit ultima dată cu clientul dvs, ex-premierul Vlad Filat? Despre ce?

— Ieri (16 octombrie – n.r.). Administraţia Penitenciarului 13 ne-a acordat ore fixe de vizite, marţea şi vinerea, de la 13.00 până la 14.30. Deci, trei ore pe săptămână. Luni, 15 octombrie, s-au împlinit trei ani de când Vlad Filat a fost arestat. I-am comunicat informaţiile oferite în alt interviu. Am vorbit despre ultima mea vizită la Strasbourg, la CtEDO, unde am luat cunoştinţă de dosar, verificând dacă mai e sau nu nevoie de adăugat ceva documente. Despre asta am vorbit.

— Când, totuşi, va sări în aer politica de aici? Sunt trei ani de la promisiunea lui Filat, făcută în Parlament, potrivit căreia dezvăluirile sale ar „detona” clasa politică.

— Decizia îi aparţine exclusiv dumnealui, pentru că el este de foarte mult timp în politică. Personal, mă ocup exclusiv pe partea legală a dosarului.

— Totuşi, în calitatea dvs de apărător, puneţi sau nu în legătură de cauză influenţa pe care o pot avea eventualele dezvăluiri asupra condiţiilor de detenţie sau asupra sentinţei pe al doilea dosar?

— Datoria mea e să am grijă de aspectul juridic şi de situaţiile legate de CtEDO. Tot ce ține de politică, sunt, exclusiv, deciziile dumnealui.

— Fostul apărător al clientului dvs, Igor Popa, promitea că, în 2018, sub genericul „Adevărul despre dosarul politic al lui Vlad Filat”, va dezvălui ilegalităţile şi abuzurile comise în dosar. Când aţi preluat dosarul, aţi discutat acest aspect?

— Vă pot spune acum mai multe detalii. Pe 12 octombrie, am consultat dosarul la CtEDO, pentru că, odată ajuns acolo, dosarul e public, dacă nu se cere anonimizarea sa. În cazul dosarului lui Filat, nu a fost cerut acest lucru. Ca apărător, după ce am consultat dosarul, ţin să informez că, la CtEDO, sunt depuse două cereri. Prima cerere ţine de partea anterioară pronunţării sentinţei în prima instanţă, fiind invocată încălcarea art. 3 al Convenţiei: condiţiile de detenţie. De la bun început, Vlad Filat a fost ţinut în condiţii inumane şi degradante. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) a recunoscut că, în Penitenciarul 13, condiţiile de detenţie sunt inumane şi degradante. Vlad Filat a fost plasat în mai multe celule. Iniţial, era transferat dintr-o celulă în alta până a ajuns în celula actuală. Alt aspect al primei cereri se referă la violarea art. 5, dreptul la libertate şi siguranţă, or, nu au fost aduse suficiente probe ce ar justifica aplicarea măsurii excepţionale. Arestul e o măsură excepţională şi aplicarea acesteia de către instanţele de judecată se face după criterii foarte clare. Or, la baza arestului lui Filat au stat preponderent depoziţiile autodenunţătorului, făcute în condiţii ilegale, în opinia mea, deoarece acel autodenunţ a fost dat nu la Procuratura Anticorupţie, ci la sediul autodenunţătorului. Jurisprudenţa CtEDO spune clar că, dacă există o bănuială rezonabilă că se justifică arestul, acesta trebuie să se bazeze pe probe relevante, legale, veridice. Or, în circumstanţele în care acea persoană (Ilan Şor, n.r.) era sub urmărire penală, deja apar îndoieli. Într-un alt caz în privinţa R. Moldova s-a spus clar că nu poate exista bănuială rezonabilă în circumstanţele în care acestea sunt bazate pe declaraţiile unui martor depuse în condiţii de presiune, de intimidare. O persoană aflată sub anchetă penală deja ridică semne de întrebare, pe cât de veridice sunt circumstanţele? Şi, în final, din sentinţă e clar că cele invocate în autodenunţ au decăzut.

— Cea de-a doua cerere ce aspecte vizează?

— Prima ilegalitate care s-a produs în acest caz este faptul că procesul nu a fost unul public. E relevant de menţionat că, în singurul şi primul proces în privinţa fostului premier, în privinţa unui deputat, când societatea îşi dorea să afle ce s-a întâmplat, pe de altă parte, caracterul public reprezintă garanţia unui proces echitabil în care persoana să-şi poată demonstra nevinovăţia. A fost unul închis şi acesta este un fapt ilegal. Or, în acest proces nu erau circumstanţe ce s-ar fi referit la secrete de stat, la viaţa privată sau la aspecte în care legea impune judecarea în şedinţă secretă sau în şedinţe închise parţial. Legea spune că un proces public îi asigură persoanei că acesta va fi echitabil. Acest lucru, cu regret, nu s-a întâmplat. Alt aspect se referă la modul în care i-a fost ridicată imunitatea legislativă. Legea cu privire la statutul deputatului spune cum trebuie să aibă loc această procedură. Deci, procurorul general depune o cerere la Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cea din urmă are un termen în care examinează cererea. Membrii Comisiei, prin vot secret, resping sau admit cererea. Urmează dezbateri parlamentare şi, tot prin vot secret, are loc admiterea sau respingerea cererii procurorului general de autorizare a arestării, a percheziţiei, a trimiterii dosarului în judecată. În cazul Filat, totul s-a produs contra procedurii legale. Deci, a fost făcut public, la tribuna Parlamentului, procurorul general depăşind cadrul legal prin faptul că s-a votat prin vot deschis. E o gravă încălcare de procedură. Trei. Procuratura, efectuând urmărirea penală, are dreptul să trimită dosarul în judecată, să claseze procedura, să claseze dosarul, să înceteze urmărirea penală. Deci, Procuratura deţine acest drept exclusiv. Pornind urmărirea penală şi efectuând acele acţiuni procesuale la 15 octombrie, până la trimiterea dosarului în judecată, ipotetic vorbind, s-ar fi putut întâmpla oricare alt scenariu. Însă, pe 15 octombrie, prin Hotărârea Parlamentului, a fost autorizată, inclusiv, trimiterea dosarului în judecată. Deci, atunci, practic, deja se ştia unde va ajunge dosarul. Or, un verdict privind demararea urmăririi penale, constituie o încălcare a prezumţiei nevinovăţiei. Alt aspect. În timpul procesului de judecată, dl Filat a depus mai multe cereri de a-şi exercita dreptul de vot, deci, mandatul de deputat. În Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 1 din Protocolul 3, singurul articol cu aspect politic, prevede anumite garanţii în privinţa deputaţilor. Or, dumnealui, îndată ce a fost pronunţată decizia instanţei de apel, i s-a ridicat mandatul de deputat, în situaţia în care însăşi CtEDO confirmă că CSJ este ultima instanţă. Teoretic vorbind, CSJ putea trimite cauza la reexaminare, putea modifica soluţia. Până la devenirea sentinţei irevocabile, lui Filat nu putea să-i fie ridicat mandatul de deputat. A fost o altă lovitură. Pe de altă parte, din 30 de martori ai apărării, au fost audiaţi doar patru. Au existat numeroase solicitări ca instanţa să asigure dreptul la apărare. S-a cerut chiar aducerea silită a acelor martori, pentru a proba anumite circumstanţe. Instanţa, cu regret, nu a răspuns solicitărilor, pentru că, vă confirm, în situaţia actuală, apărarea, avocaţii sau persoanele care se află sub urmărire penală, nu dispun de aceleaşi instrumente ca şi cele de la îndemâna judecătorilor sau procurorilor, ca să poată asigura prezenţa martorilor în şedinţă. Au fost şi alte chestiuni procesuale. Bunăoară, o parte din probele acuzării nici măcar nu au fost traduse în română, fiind prezentate în letonă, engleză, germană şi nu este clar despre ce document e vorba sau la care se făcea referinţă. De asemenea, nu s-a probat dacă Filat are sau nu atribuţie la o parte dintre firmele vehiculate în dosar. Aceste încălcări, obiectiv vorbind, nu puteau duce, în circumstanţele unei judecăţi echitabile, la condamnarea acestuia.

— În deciziile publice pe dosar descoperim episoade de primire, de către Vlad Filat, de bunuri şi bani de la Ilan Şor. Ce aspecte din respectiva cauză au legătură cu furtul miliardului, pentru că Filat este exemplul adus de autorităţi de condamnare importantă în „dosarul miliardului”?

— La ultima discuţie cu clientul meu, acesta a reconfirmat că nu are nicio legătură cu furtul miliardului. Au fost făcute publice atâtea denumiri, date, nume de companii care au luat credite neperformante. Vorbim de 23-24 noiembrie 2014. Cum putem vorbi despre fapte consumate când dumnealui nu mai deţinea acea funcţie publică?

Avocatul Victor Munteanu a făcut carieră în organisme internaționale. Timp de patru ani a activat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în calitate de membru al grefei CtEDO și jurist pe dosarele împotriva R. Moldova, ulterior a exercitat funcția de membru al Secretariatului Comitetului European pentru prevenirea torturii, a tratamentelor inumane și degradante, al Consiliului Europei, iar alți trei ani a consilierul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, responsabil de monitorizarea situație drepturilor omului în R. Moldova, Ucraina, Federația Rusă, Lituania, Belarus, Monaco

— Dar, în şedinţele judiciare a fost sau nu abordat furtul miliardului?

— Nu a răsunat nicio secvenţă legată de acest subiect. Acum încercăm să acumulăm informaţii de la organele publice ca să demonstrăm că şi numirea consiliilor de administraţie a acelor bănci, şi emisia suplimentară de acţiuni în BEM, nu au avut vreo legătură cu funcţiile deţinute de acesta până la 5 martie 2013, când a fost demis. Or, instituirea Consiliului BEM a avut loc în iunie 2013, când Filat nu mai deţinea nicio funcţie. Acele acţiuni au avut loc ulterior, respectiv, nu există criterii obiective de a afirma că Filat ar avea atribuţii la acele acţiuni. Totul e declarativ, nefiind probat.

— Cel de-al doilea dosar pe numele ex-premierului, deschis pentru „pretindere şi primire de bunuri şi servicii ce nu i se cuvin” şi „pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu” se află pe masa procurorilor de trei ani, după ce a fost disjuns de la cauza de bază. Aceste episoade sunt, la fel, legate de Şor?

— Cu regret, a fost folosit acest truc juridic de a disjunga dosarul în care a fost pronunţată o sentinţă de condamnare, dar, până acum, din momentul disjungerii, nu ne-a fost adusă la cunoştinţă nouă şi nici lui Vlad Filat nicio acţiune procesuală efectuată pe acel dosar penal de bază şi nu a fost interogat nimeni pe acea cauză. Cel puţin asta reiese din informaţia pe care o deţin.

— A fost sau nu audiat Vlad Filat în alte cauze din „dosarul miliardului”, sau acest lucru nu poate fi făcut atât timp cât are statut de învinuit, inculpat?

— Legea permite interogarea persoanelor condamnate sau care sunt sub urmărire penală. Cu regret, şi am experienţa şi a altor dosare, primesc refuz atunci când încerc să aduc martori puşi sub acuzare sau investigaţi în alte dosare, dar care sunt esenţiali pentru a demonstra nevinovăţia unor persoane. Se foloseşte argumentul că nu pot fi aduşi, deşi acest lucru e posibil. Apropo, autodenunţătorul în dosarul lui Vlad Filat a depus depoziţii, dar Filat nu a fost audiat şi fac referinţă aici la primul Raport Kroll, unde numele lui nu este menţionat. Dacă nu este audiat, demonstrează că nu are vreo legătură cu acele evenimente.

— În alte dosare pe care le aveţi în gestiune şi nu există interese politice, cum funcţionează justiţia?

— Justiţia e polarizată. Sunt mulţi judecători competenţi, corecţi. De fapt, marea majoritate a judecătorilor îşi fac onest munca. Avem un subiect, însă, pe care îl văd ca pe o autocenzură, inclusiv în ceea ce ţine de măsura preventivă, arestul. Noi, avocaţii, am abordat această problemă, organizând şi acţiuni de protest. Am făcut şi studii la Curtea de Apel: am arătat cu cifre statistice că, practic, rata inadmisibilităţii recursurilor privind mandatele de arestare ajunge la 98%. E o cifră foarte mare. Şi despre asta nu vorbim doar noi, ci şi Comisarul pentru drepturile omului, reprezentanţi ai altor instituţii internaţionale. Arestul este excepţional, mai ales pe infracţiuni economice. Credem că această măsură se aplică pentru a exercita presiunii asupra persoanei, ca să depună declaraţii pe care nu le-ar face în situaţia în care n-ar fi în Penitenciarul 13, deţinute în condiţii inumane şi degradante.

— Ce denotă acest lucru?

— Cred că au fost trimise nişte semnale în acest sens, mă refer la utilizarea art. 307, pronunţarea unei decizii vădit ilegale în privinţa unor judecători care au refuzat admiterea demersului procurorului de aplicare a măsurii preventive de arest. Se întâmplă în pofida faptului că, la acest subiect, s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia, care a spus foarte clar că, în situaţia în care o decizie poate fi revizuită de un complet format din trei judecători, aceasta nu poate fi considerată ilegală. A fost un semnal pentru a-i face pe judecători, părerea mea, să se gândească: „mai bine las aşa situaţia, decât să fiu acuzat că am lăsat persoana în libertate”.

— Se întâmplă astfel de situaţii pentru că procurorii au o autoritate prea mare, sau pentru că sunt interese din exterior, inclusiv politice?

— Prefer să vorbesc despre fapte şi circumstanţe pe care le cunosc, care sunt probate. Or, aici, îmi lipsesc probele. Vă spun cum simt eu lucrurile. Pe când lucram la CtEDO, erau multe cazuri pe art. 5, mă refer la dosarele Şarban, Becciev, Modârcă. Pe atunci, când exista abia comunicatul de la CtEDO, deci, Guvernului îi erau puse întrebări referitoare la caz, la legalitatea ţinerii persoanei în arest, la motive, la suficienţa bănuielii rezonabile pentru deţinerea persoanei, pentru aplicarea măsuri excepţionale sub formă de arest, cumva se stopa acest proces. Or, acum vreau să vă spun, referindu-mă la exemple concrete… Acum vin comunicate de la CtEDO, referitoare la art. 5 – deţinerea persoanei ilegal în arest. Instanţele nici nu atrag atenţia la ele. Judecătorii, de obicei, spun: instanţa ia act de comunicarea CtEDO.

— Aţi declarat că, în urmă cu 10 ani, autorităţile moldoveneşti erau mult mai responsabile atunci când R. Moldova pierdea o cauză la CtEDO, dar că, în prezent, ar fi indiferente faţă de CtEDO, considerând deciziile acestei instanţe drept ordinare, pentru a nu-şi asuma responsabilităţi. În acest context, care ar fi impactul unui eventual câştig de cauză al lui Vlad Filat la CtEDO? Va fi un caz ordinar, ca multe altele în care se recunoaşte violarea anumitor drepturi şi nimic mai mult?

— Să nu uităm, sunt 47 de state. Toate aceste cauze se discută şi acestea au impact reputaţional asupra R. Moldova. Nu ştiu cine decide în ce măsură influenţează responsabilitatea reputaţională internaţională. Statele cu democraţie au adoptat practica de a publica rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) şi a le face publice. Statele cu democraţie avansată spun: nu avem ce ascunde. Ele îşi manifestă deschiderea. Se vrea transparenţă în anumite procese democratice. Or, ceea ce se întâmplă cu hotărârile CtEDO e acelaşi lucru. Până la urmă, acceptarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului este asumarea responsabilităţii de a intra, voi face o analogie, într-un club elitist şi de a vrea să implementezi valori democratice spre beneficiul oamenilor.

— Aţi activat la CtEDO şi CoE în structuri care au monitorizat respectarea drepturilor omului, prevenirea torturii, condiţiile de detenţie. Unde se află R. Moldova la acest capitol?

— Fiecare stat are particularităţile sale şi o sferă care trebuie redresată. Pentru R. Moldova au fost foarte actuale într-o anumită perioadă aspectele ce ţin de recursuri în anulare, deci, practic, apeluri deghizate şi hotărârile definitive erau revizuite, erau casate, chestiune care a fost abordată în hotărârile Popov şi Prodan. După aceea a fost chestiunea cu neexecutarea sistemică a hotărârilor definitive ale instanţelor de judecată, chestiune care a fost parţial remediată cu posibilitatea adresării în instanţele naţionale. Acum, chestiunea sistemică care există este arhicunoscuta problemă cu condiţiile de detenţie în anumite penitenciare şi mă refer expres la Penitenciarul 13. De ani de zile se discută, în primul rând, condiţiile, suprapopularea, dar care este legată, iarăşi, de chestiunea de aplicare excesivă a măsurii preventive sub formă de arest. Dacă nu s-ar aplica, automat ar dispărea problema suprapopulării în aceste condiţii de detenţie. Am spus-o nu doar eu, dar au spus-o şi la nivel internaţional: cu regret, cu toţi banii care au fost plătiţi de statul R. Moldova pentru violările constatate de CtEDO, demult aceste probleme ar fi fost remediate.

— Aplicarea excesivă a aresturilor a fost semnalizată de avocaţi prin ameninţări cu greva şi cu proteste.

— Majoritatea încheierilor de prelungire a măsurii preventive sunt şablonate la formula că riscurile îşi păstrează actualitatea şi o altă invenţie deocheată este că atât timp cât Curtea de Apel Chişinău a respins recursul împotriva încheierii anterioare, judecătorul de instrucţie nu poate merge împotriva deciziei instanţei ierarhic superioare. Or, el trebuie să justifice demersul actual, nu să facă referinţă la decizia anterioară de la Apel.

— Sunteţi unul dintre avocaţii părţii vătămate în dosarul morţii lui Andrei Brăguţa, dosar care se află pe ultima sută de metri. Cum a decurs ancheta şi examinarea în instanţă a acestui dosar?

— Pot vorbi prin prisma a două principii: de a nu încălca prezumţia nevinovăţiei persoanelor şi de a vocifera poziţia familiei: nu sperăm să fie condamnat o persoană x, y sau z. Poziţia familiei este că, pe acest caz, aşteaptă să se facă dreptate, or, este clar că persoana a fost maltratată, torturată sub privirile poliţiştilor în izolatorul de detenţie preventivă. Atât CtEDO, cât şi legislaţia naţională spun clar: există o prezumţie puternică de responsabilitate a statului în situaţia în care persoana este deţinută în custodia statului. Familia vrea dreptate pe acest caz. Pe de altă parte, considerăm extrem de important să fie trimis un semnal sistemului ca astfel de acţiuni să nu mai fie tolerate. Dacă persoanele vor rămâne nepedepsite, vom avea un semnal clar de impunitate, tolerare a unor astfel de practici. Sunt sigur că asta ar putea genera o nouă serie de astfel de acţiuni în locurile de detenţie.

— Din experienţa dvs de avocat, ce ne puteţi spune, la general, despre sistemul de justiţie din R. Moldova, începând de la pornirea unui dosar şi până la pronunţarea ultimei sentinţe?

— Cu regret, dacă se întâmplă să ajungă în colimatorul sistemului penal, persoana, practic, nu are sorţi de izbândă. Trebuie să fim corecţi: sunt cazuri când persoanele sunt şi achitate, am avut chiar şi dosare clasate la nivel de procuratură, şi la nivel de instanţă de judecată. Nu generalizez, dar confirm ceea ce se spune şi la nivel internaţional: în R. Moldova există justiţie selectivă.

— Aţi declarat recent că, odată cu preluarea dosarului Filat, aţi observat că aţi fi urmărit. Când aţi constatat acest lucru şi cine credeţi că stă în spate?

— Eram pregătit pentru aşa ceva. Am auzit şi de la alţi colegi că aşa ceva se întâmplă, cu regret. Noi reprezentăm o profesie liberă, ca şi medicii, şi nu ar trebui să fim persecutaţi sau legaţi cumva de numele clienţilor. Am constatat, însă, că în R. Moldova asta se întâmplă. Mai grav e că se întâmplă şi în raport cu membrii familiei, pentru că au observat chiar şi copii că suntem urmăriţi. Bineînţeles, mă întrebau. Am prins aceste persoane şi le-am documentat, inclusiv video şi foto, pe teritoriul blocului în care locuim. Am depus o cerere la poliţie şi admit că investigaţia decurge extrem de lent. Nu ştiu la ce etapă se află, deşi le-am dat şi numele persoanelor şi numărul de înmatriculare al maşinii acestora. Cine stă în spatele acestor lucruri? Vreau să văd ce va zice ancheta. Mă limitez la aceste declaraţii.

— Aveţi şi alte dosare. Sunteţi sigur că urmărirea e legată de prleuarea dosarului Filat?

— Timp de 10 ani, m-am aflat într-o societate liberă şi democrată. Am locuit în Franţa. Cunosc gustul libertăţii, credeţi-mă. Deci, un om care a inspirat acest sentiment de libertate, nu a fost judecat, nu a fost supus presiunilor, a activat într-o societate liberă, imediat simte schimbarea de „atmosferă”, de parcă ai fi lovit. Pe 16 iulie am făcut anunţul că voi reprezenta interesele lui Vlad Filat la CtEDO, iar pe 19 iulie, nu doar eu, dar şi copiii mei au observat persoana care ne urmărea şi ne filma atât la restaurant, cât şi în curtea blocului. Eu sunt imun la aşa ceva, în mediile în care am lucrat, dar copiii lăsaţi-i în pace!

— Apropo, de condiţii. Veaceslav Platon care, la fel, susţine că ar fi condamnat într-un dosar politic, scrie petiţii şi luptă în instanţe pentru acces la surse de informare: radio, TV, computer, susţine că e bătut de mascaţi şi nu i se permit întrevederile cu avocaţii. În ce condiţii e deţinut Vlad Filat?

— Este în Penitenciarul 13, în care toţi ştiu care sunt condiţiile, calificate ca fiind inumane şi degradante. Referitor la acces la informaţie, noi îl informăm, îi aducem presă. Dlui e la curent cu cele ce se întâmplă în societate.

— Dar ce crede fostul demnitar despre situaţia politică din ţară?

— Nu am discutat. Pentru că avem doar trei ore pe săptămână, ne axăm pe chestiuni legate de dosar.

— Totuşi, nu vorbiţi despre condiţiile de detenţie propiu-zise…

— În prima cerere la CtEDO e formulată o plângere pe art. 3, condiţii de detenţie. Probabil, ca să înţeleg şi eu, pe viitor voi discuta cu dlui acest aspect. Din lipsă de timp, nu l-am abordat. Poate chiar într-o zi voi cere să văd condiţiile de detenţie în celula în care este plasat, pentru că eu nu am fost. Ne vedem într-o cameră separată.

— În încăperea în care vă vedeţi aveţi siguranţa confidenţialităţii?

— Nu. Absolut. Ne vom gândi la acest aspect. În situaţia în care există suspiciuni că suntem filmaţi sau ascultaţi, nu avem cum crede că discuţia e confidenţială. Atât timp cât nu putem demonstra, găsi microfoane, camere video, spre exemplu, oricând va exista suspiciunea.

— Cine urmăreşte acest scop? Cine stă în spate?

— Nu sunt eu omul care s-ar putea lansa în presupuneri. Vă spun doar că pun la îndoială confidenţialitatea discuţiilor cu clientul.

Avocatul Victor Munteanu susține că odată transmis la CtEDO, dosarul fostului premier este public și orice poate avea acces la acesta

— În prezent, sunteţi singurul apărător al lui Vlad Filat?

— Eu coordonez o echipă de avocaţi care lucrează pe acest dosar.

— Cât îl costă pe fostul premier serviciile dvs?

— Asta este informaţie confidenţială. Contratul e confideţial.

— Din ce surse sunteţi remunerat?

— Contractul e confidenţial.

— Cine îl vizitează pe Vlad Filat în penitenciar?

— O altă colegă, avocată, şi alţi apărători care fac parte din echipă.

— Dintre prieteni, rude, foşti colegi?

— Rudele îl vizitează. Acesta este dreptul lui, prevăzut de Codul de executare. Primeşte colete.

— Este adevărat că i se livrează mâncare de la restaurant în fiecare zi?

— Prima dată aud.

— Care este starea dlui, aşteptările de viitor?

— Ne străduim de fiecare dată când ne vedem în acest timp limitat să discutăm pe dosar. E o atmosferă lucrativă, pentru că facem interpelări, solicităm documente, vorbim despre ce avem de făcut.

— Noi, jurnaliştii, putem avea acces propriu-zis la dosarul lui Vlad Filat?

— Din momentul în care dosarul este depus la CtEDO şi nu a fost solicitat anonimatul, acesta este public.

Pentru conformitate, Marina Ciobanu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Lider Moldovan

    Mai pe scurt Sklifasovski să înțeleagă și moldoveanul simplu, ca mine! Vlad Filat a fost condamnat în urma unui denunț minciunos pus la cale de talpa iadului Plahotniuk și hoțul jidan Ilan Șor, după ce acesta din urmă a furat de la toți MOLDOVENII suma enormă de 2,9 miliarde de dolari. Pentru jurnaliștii de la ZDG, slabi în matematică, amintesc că UN miliard (1 000 000 000) are UNA mie (1000) de milioane (1 000 000).

    Vlad Filat a fost condamnat în urma unui proces ÎNCHIS cu martori inventați de jidan. Până la urmă s-a dovedit că martorii aduși de jidan nu se întâlnise niciodată nici cu inculpatul Vlad Filat și nici cu denunțătorul Ilan Șor. TOTUL ERA O CACEALMA!

    Pentru vina care i se poate aduce lui Vlad Filat, adică că a avut afaceri cu jidanul Șor, acesta deja și-a ispășit pedeapsa de trei ani de închisoare și totul ce depășește acest termen, tebuie pus pe seama talpei iadului Plahotniuk!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *