Alina Radu: Vulcanizarea Moldovei

Eyjafjallajö-kull, vulcanul buclucaş, a atins apogeul. Circa 2 milioane de articole de presă i-au fost dedicate în doar 10 zile, iar numele său, practic cel mai impronunţabil nume de vulcan, este pronunţat acum de miliarde de oameni zilnic.
Pe internet au apărut spoturi video de pe diverşi sateliţi cu imagini ale actelor de erupţie, fotografii, jocuri electronice, cântece, rapoarte ştiinţifice, declaraţii cu nemiluita – toate despre vulcanul cu pricina. Mai mult chiar, sunt deja şi înjurături şi bancuri cu Eyjafjallajö-kull, care cică se pronunţă de fapt AYA-feeyapla-yurkul.

De fapt, vulcanul în cauză este un impostor în această erupţie mediatică. Istoria geofizicii cunoaşte vulcani mult mai mari, mai puternici şi, deci, mai periculoşi. Chiar în Islanda, există un vulcan declarat de specialişti de 5 ori mai periculos, numit simplu Katla, dar care a beneficiat doar de vreo 3—4000 de ştiri de presă. Credeţi că e posibil ca un rău mai mare să fie trecut cu vederea, iar unul mai mic să ne pună cenuşă pe ochi?

Reiese că da, pentru că Eyjafjallajö-kull nici nu e măcar numele propriu-zis al vulcanului, ci al gheţarului care acoperă acest munte. Gheţarul este vinovatul norului enorm de cenuşă care a acoperit cerul Europei, a oprit avioanele, a închis aeroporturile, a cauzat pierderi enorme turismului, businessului şi mobilităţii globale. Or, dacă nu era gheţarul, erupţia era să fie locală, cu un mic nor de fum, de asemenea local.

Acum, ochii oamenilor de ştiinţă sunt îndreptaţi spre un alt gheţar islandez, Vatnajokull, sub care sunt ascunşi doi vulcani foarte activi, Bardarbungar şi Grímsvötn, care ar putea fi activizaţi de mişcările vulcanului de sub gheţarul Eyjafjallajö-kull.

Moldova se pare că are şi ea vulcani. Nu fizici, ci politici şi sociali. Care erup sistematic, dar uşurel, se face oleacă de fum la suprafaţă, se mai stropeşte un păhărel de lavă lâncezită la stânga şi la dreapta şi poporul îndobitocit iar adoarme ca o calotă de gheaţă, cu un somn de milenii. Timp de 20 de ani tolerăm politicieni străini intereselor poporului, cu politici de la Kremlinul străin ţăranului. De 20 de ani Moldova încearcă să se elibereze de armata rusă, de politica Moscovei, de influenţe străine, dar nimic nu se schimbă. Miniştri şi poliţişti şcoliţi de KGB fac şi azi meserie la Chişinău, politicieni cu afaceri în metropola rusă finanţează şi azi partidele politice din Moldova. Independenţa de Rusia este un banc de care nu mai poate râde nimeni. Zilele trecute două formaţiuni proruse s-au apucat să plătească personal bani ca să trimită soldaţi moldoveni pe Piaţa Roşie.

Vulcanul moldovenesc clocoteşte undeva în adâncuri, argumentele sunt clare, dovezile sunt pe faţă, numai că o calotă de indiferenţă, groasă ca geaţa munţilor islandezi, răcoreşte tot efortul. Degrabă avem iar alegeri parlamentare. Va erupe oare atunci Eyjafjallajö-kull-ul din noi cu o prezenţă decizională la vot, cu un nor de independenţă adevărată, care să acopere pe totdeauna Moldova?

Alina Radu,
alinaradu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *