Ce [nu] mâncăm de Paşti

Ziua de Paşti are o semnificaţie diferită pentru mulţi dintre noi. Cei care am postit din motive spirituale ne simţim, probabil, mai aproape de Divinitate. Cei care am ţinut un regim vegan din motive de sănătate sau că să slăbim, ne simţim poate mai “uşor” că altădată. Şi cei care am postit că să fim în rând cu lumea suntem pe ultima sută de metri, abia aşteptând masa încărcată de bunătăţi.

Oricare ar fi motivul, toţi aşteptăm cu nerăbdare cea mai dorită masă din an, iar gospodinele îşi fac planurile cu mult înainte de Ziua cea Mare, ca să nu le lipsească cumva nici mielul, nici ouăle roşii cu hrean, nici cozonacii cu brânză dulce de vaci. Dar ne întrebăm: oare de ce anume aceste bucate simbolizează sărbătoarea de Paşti? Oare nu din cauză că în această perioadă a anului asta e cam tot ce ne poate oferi natura? Este perioada când fătatul oilor ne oferă carnea fragedă de miel, iar vacile dau lapte dulce pentru brânză şi pentru pască, când rădăcinile de hrean sunt tocmai bune, iar găinile, odată cu mărirea duratei zilelor, ne dau mai multe ouă decât pe timp de iarnă. Este un meniu oferit de natură de când lumea. Şi, de fapt, doar aceste bucate ar face masa de sărbătoare mai mult decât suficientă, pentru că includ de toate – şi o gustare de ouă şi urdă, şi o mâncare săţioasă din carne de miel, şi un desert dulce de cozonaci.

Dar nu se întâmplă să fie întocmai, căci oferta de pe piaţă şi forfota din jurul nostru ne impun să facem uz de o listă mult mai vastă de produse, cărnuri, mezeluri, tot felul de creme, de sosuri, de copturi care mai de care, iar tejghelele de la piaţă se rup de abundenţa de fructe exotice şi legume gigantice, aduse de peste mări şi ţări. Şi cum să rezistam noi acestei oferte, mai ales că mesele de sărbătoare la toţi vecinii, la toate rudele şi la toţi prietenii vor fi doldora de cele mai pompoase bucate, câte 8-10 feluri, “încununate” cu nişte frigărui,  dacă avem noroc de timp frumos, şi scăldate în tot felul de băuturi…

Este o tradiţie frumoasă să pregătim ce-i mai gustos de Paşti, să-i invităm pe cei dragi şi să sărbătorim Învierea Domnului. Ceea ce nu punem în discuţie însă este faptul că, după câteva săptămâni de post, organismul s-a obişnuit cu un regim alimentar mai lejer şi mai simplu. Iar  ficatul şi fierea sunt mai “relaxate” şi au cam uitat să producă enzimele necesare pentru digerarea grăsimilor animale. Dacă în ziua de Paşti  organismul începe să primească doze enorme de grăsimi animale, zahăr, ulei şi produse făinoase, toate rafinate – îl împovărăm brusc. Mai ales când toate astea sunt scăldate în diverse băuturi alcoolice. Şi dacă mai adăugăm aici chimicalele din tomatele, castraveţii şi ardeii crescuţi în sisteme hidroponice, agenţii E din coloranţi şi conservanţi, apoi devine clar de ce echipele de urgenţă din spitale sunt mereu în alertă la sărbătorile de Paşti. Multiplele cazuri de intoxicaţii, indigestie şi accese de rinichi, ficat şi fiere sunt doar câteva dintre problemele pe care le creează această trecere bruscă şi masivă de la regimul alimentar de post (vegan) la regimul alimentar copios (omnivor).

Gospodinele bineînţeles că îşi doresc să le facă pe plac oaspeţilor şi familiei, fără a-şi imagina că cineva de la masa lor va ajunge la spital sau în agonie, mai ales dacă toate produsele sunt proaspăt cumpărate şi pregătite acasă cu mult drag. Şi bine fac, căci nu e neapărat vina lor. E vina noastră, a fiecăruia dintre noi, dacă supunem propriul organism unui atac nemilos de substanţe agresive.

Şi totuşi, orice gospodină ar putea dirija, într-un fel, bunăstarea celor de la masa de sărbătoare dacă ar urma un ghid simplu, fără a sacrifica plăcerea gastronomică:

Pentru gustări:

• Limitaţi folosirea cărnurilor, mai ales a salamurilor nocive, şi lăsaţi carnea pentru felurile fierbinţi. Oricum, gustările clasice rar când conţin carne. În acest fel veţi reduce cantitatea de grăsimi impusă oaspeţilor după o lungă perioadă de post.
• Limitaţi folosirea maionezei în salate. Maioneza este plicticoasă (deja ieşită din modă) şi este un produs extrem de gras şi greu digerabil. Fiţi creative şi folosiţi aceleaşi legume, însă fără maioneză, aranjându-le interesant, tăiate în forme neobişnuite sub un sos dulce-picant din ulei, oţet, miere şi piper negru. Dar dacă totuşi aveţi nevoie de maioneză, pregătiţi-o acasă din uleiul preferat, bătut cu gălbenuş de ou (fiţi sigure de prospeţimea ouălor şi păstraţi maioneza nepasteurizată la rece).
• Alegeţi legume de sezon pentru salatele verzi, precum ar fi leurda, ceapa verde, frunzele de salată. Iar atunci când cumpăraţi ardei graşi, roşii şi castraveţi de Paşti, să ştiţi că aceste legume nu au cum să crească în lunile februarie-aprilie fără cantităţi enorme de chimicale – substanţe care vor nimeri direct în organismul oaspeţilor dumneavoastră.
• Pentru o gustare mai consistentă, încercaţi tăiţei de casă, serviţi reci sau calzi, cu un sos-pastă pregătit din leurdă, ulei, nuci şi suc de lămâie (vezi reţeta).
• Nu uitaţi şi de legumele conservate, ghiveciuri, salate etc., pe care sper că le mai aveţi în debara, sau de cele congelate, care probabil sunt păstrate foarte bine până la Paşti (vinete, ardei graşi, bostănei).

Felurile de bază

• Limitaţi-vă la felurile pentru care folosiţi carne dietetică, precum ar fi cea de pui, de iepure, de miel.
• Dacă folosiţi carne de porc sau de vită, căutaţi carne macră şi limitaţi-vă la un singur fel de mâncare, dintr-un fel de carne. De exemplu, din carne de porc faceţi doar frigărui, iar din carne de vită faceţi doar şniţele. Nimeni nu o să vă tragă la răspundere dacă veţi purta grija mesenilor şi nu-i veţi îndopa până la leşin.
• Nu uitaţi de murături, pentru a susţine digestia şi a ajuta sărmanul ficat şi fierea, care între timp vor crede că “a înnebunit gura”.
• Dacă pregătiţi sarmale, surprindeţi-vă oaspeţii folosind ciuperci în loc de carne, căci către acel moment oricum veţi consuma prea multă carne.

Deserturile

Bănuiesc că plachia albă şi neagră sunt feluri obligatorii la masa de sărbătoare, dar în aşa caz să ştiţi că nu mai este nevoie şi de tort, căci oricum, când se ajunge la tort,  puţini sunt acei care vor mai aprecia cu adevărat efortul depus. Mult mai bine ar fi să le propuneţi o salată de fructe proaspete, şi fără frişcă bătută. Toate fructele se potrivesc de minune în salate. Ele vor continua „munca” murăturilor şi a legumelor proaspete şi vor preîntâmpina o constipaţie inevitabilă şi dureroasă după o masă atât de grea.

Băuturile

Oferiţi-le oaspeţilor băuturi mai uşoare, cum ar fi vin sec (alb sau roşu), bere, spumant, şi limitaţi băuturile tari, precum votca şi brandy. Acestea din urmă vor bloca total digestia bucatelor copioase, vor absorbi toată apa din tractul digestiv şi vor frâna funcţia creierului, ceea ce înseamnă că omul, în loc să stăpânească un pic acest abuz asupra propriului organism, va continua să mănânce şi să bea până când “nu mai încape”…

În zilele care urmează încercaţi să treceţi mai lent la consumul abundent de grăsimi animale. Lăsaţi organismul să se obişnuiască treptat, iar organele interne să înceapă să producă enzimele necesare pentru digestie. Nu vă stricaţi sărbătoarea şi nu o stricaţi nici pentru alţii.

P.S. Acest articol a fost scris în baza unei istorii adevărate şi tragice. Vecina noastră din sat a murit la o săptămână după Paşti din cauza unei intoxicaţii soldate cu o criză de rinichi după masa de sărbătoare (după o perioadă de post strict). Mi-am zis: dacă sfaturile mele vor preveni măcar un singur asemenea caz, deja îmi voi atinge scopul.

Tamara Şchiopu,
specialist în nutriţie şi marketing alimentar, Marea Britanie