Principală  —  IMPORTANTE   —   Ţara Glodului Uninominal

Ţara Glodului Uninominal

Campania electorală parlamentară din 2019 coincide cu marea glodărie naţională. Candidaţii au pornit oficial prin sate, să dialogheze cu alegătorii, dar acolo îi aştepta o mare provocare: gloduri mai bune şi mai adânci.

Frustrarea cea mare a avut loc în rândul deputaţilor actuali, ajunşi la final de mandat. Deprinşi cu oficii curate, cu încălţări scumpe din piei de crocodil sau de antilope, s-au pomenit nepregătiţi în faţa marelui glod.

Şi mai mare a fost contrastul când autobuzul albastru, cu fotolii moi şi calde, care i-a dus până la primul drum, i-a lăsat singuri în faţa glodului. Oripilaţi, foştii aleşi ai altor partide, transfugi recenţi în partidul autocarului albastru, au rugat şoferul să-i ducă înapoi la „drumuri mai bune”, dar coordonatorul autocarului i-a atenţionat că glodul e o terapie obligatorie şi că uscat acum e doar la clădirea cu nr.13, de pe strada Bernardazzi din Chişinău, dar e cam strâmt în camere.

* * *

Primul s-a conformat Sergiu Sârbu, care nu doar a mişcat glodurile rurale cu târnăcopul, dar a reuşit să instaleze şi câteva plăci de trotuar. Şi Constantin Ţuţu nu s-a lăsat mult aşteptat, a adus nişte cizme albe din ajutoarele umanitare şi s-a apucat să le împartă pe la copiii înglodaţilor.

Marian Lupu nu era în autobuz. El a călătorit deja cu acest autobuz în campania electorală din 2016. A împroşcat atunci noroi, cât s-a putut, dar preşedinte oricum nu a devenit. De data aceasta are un alt plan. Să contabilizeze glodul moldovenesc, căci limba moldovenească a contabilizat-o deja.

În 2019, Marian Lupu n-a mai vrut să audă de glod, nici să asculte înglodaţii, nici să rezolve noroiul. „Cum să rezolvi problema glodului? Ce asta e problemă? E avuţia noastră naţională!”, a exclamat Lupu şi şi-a înaintat candidatura la Curtea de Conturi. Deoarece e singura candidatură, nu vor exista impedimente în a deveni rapid şeful acestei instituţii. La Curtea în cauză va fi inaugurat în curând un departament de contabilizare a utilizării glodului.

„Ca formă şi ca caracter, glodul va fi declarat în curând monedă naţională, iar în acest mod Moldova ar putea deveni una dintre cele mai bogate state din lume. Nici vin nu este în Moldova atâta cât glod, e o afacere profitabilă sută la sută”, a spus candidatul care aude şi se vede în funcţie de şef la orice curte, dar şi la orice fel de conturi.

* * *

Între timp, Monica Babuc a decis să dezvolte cultura glodului. „Vom avea wi-fi de calitate chiar şi în glod! Nimeni nu are internet de viteză în noroi”, a declarat ea la întâlnirea cu alegătorii de drumuri bune din Glodeni. Ea a promis un Festival al Înglodării Naţionale, care va conţine mai multe concursuri şi competiţii, inclusiv internaţionale.

„Vom crea rute turistice. Oamenii vor plăti ca să vină în Moldova să navigheze prin glod,” a spus entuziasmată ministra, enunţând câteva dintre competiţii: sliding pe glod negru, galben şi roşu; înglodare de toamnă, de vară, de primăvară şi de iarnă; Concurs între partide „Gloduri mai bune şi gloduri mai rele”; Concurs de cântece şi dansuri „Aud, ascult în-glod”.

La festivităţi va participa şi preşedinţia, dar şi partidul socialiştilor. Igor Dodon va patrona concursul „Из грязи в князи”, la care va fi invitată echipa de umorişti de la postul NTV cu show-ul de împroşcat cu noroi în preşedinţia din Moldova. De asemenea, va fi invitat preşedintele Turciei, să-l şteargă pe Dodon de glod, iar Filip Kirkorov va cânta imnul festivalului „Цвет настроения грязный”. Ilan Şor va aduce la festival un tren de glod de la Monaco, care va fi oferit în farfurii de plastic, tuturor participanţilor.

* * *

Cei mai activi participanţi la festival vor primi şi distincţii de stat, în special Medalia „Corupţia, ca glodul”, Diploma „Gloduri, nu vorbe”. Titlul „Glodul Uninominal” va fi oferit partidului care va îngloda cel mai bine alegerile.

Şi desigur, pentru că e Anul Porcului, deviza anului va fi: „Porcul glod găseşte. Doar în Republica Moldova”.

Marian Aud-și-Tac

! Acest text este un pamflet şi trebuie citit ca atare

Pam­fle­tul este o scri­e­re jur­na­lis­ti­că, care vizea­ză sen­zațio­na­lul prin exploa­ta­rea rea­li­tă­ții ime­di­a­te. El își pro­pu­ne să infor­meze, să for­meze dar și să amu­ze publi­cul, capa­bil „să gus­te” din tră­să­tu­ri­le meni­te să-l defi­neas­că drept spe­cie lite­ra­ră: sati­ra, paro­dia, iro­nia și umo­rul.