Petru Grozavu: AIE-2, sub povara PD-ului
În politica de la Chişinău vânturile îşi schimbă direcţia, vorba populară, «ceas pe minut». Partenerii de Alianţă ba se bat pe umeri, ba uită să-şi dea buna ziua. La o lună şi jumătate de la alegeri, cu toate ceaiurile şi cafelele consumate la negocieri, situaţia politică rămâne şi mai departe incertă, apele, în loc să se limpezească, devin şi mai tulburi, riscurile dezintegrării Alianţei cresc, iar probabilitatea unor noi anticipate transpare tot mai des, voluntar sau involuntar, în discursul public.
Începutul acestei săptămâni era, dacă nu să rupă pânzele de pe catargul AIE, cel puţin să mai bage o strâmbă între cei trei parteneri de guvernare, PLDM, PL şi PD. Luni, de dimineaţă, PD îşi ameninţa colegii de Alianţă cu un briefing de presă, care peste două ore a fost anulat, dar care, oricum, a lăsat «urme» în relaţiile, şi aşa răscicatrizate, dintre cei trei. Deşi Lupu nu a mai spus ce avea de spus presei, oricum, se ştie că ar fi fost sparte mai multe oale de capul PLDM şi PL, acuzaţi că s-ar fi întâlnit vineri în taină de PD, deşi versiunea celor doi e că PD a refuzat invitaţia. Ce mai aveau de împărţit şi de reîmpărţit, greu de spus, important e altceva, că Alianţa nu merge şi acest lucru nu mai poate fi ascuns. Machiajul nu ţine. Scepticismul vizavi de valabilitatea AIE-2 răzbate tot mai frecvent în mass-media. «Îmi doresc ca această Alianţă să reziste 4 ani, dar să dea Domnul ca măcar un an să se menţină…Au apărut noi tensiuni, «principiile şi valorile» rămân încă un subiect de discuţie în AIE-2», susţine într-un inteviu pentru Jurnal de Chişinău liderul AMN, S. Urechean, fost membru în prima alianţă care, doar cu câteva zile mai devreme, declara că «alianţa nu are moarte». Sau: «Ne aflăm în preajma unor surprize politice… M. Lupu s-ar putea duce spre Preşedinţie, iar V. Plahotniuc ar putea rămâne să diriguiască cu Parlamentul». Este o declaraţie la Publika TV a liderului PPCD, Iu. Roşca, în opinia căruia «interesele oligarhice în AIE-2 sunt prea mari» şi aceasta «ar putea dinamita Alianţa». Nu este cu mult mai optimist în acest sens nici liderul PL, M. Ghimpu, care nu ascunde că Alianţa ar putea «crăpa» nu doar din cauza nealegerii şefului statului, dar şi din interior, pentru că, – zice el, – o alianţă funcţională nu se face «cu orice preţ» şi «la o masă unde stau trei nu poţi înhăţa tot unul singur». Şi asta o spune Ghimpu, căruia nu-i place să trişeze, care, în 2009 ceda, de dragul Alianţei, a făcut-o, scrâşnind din dinţi, şi în 2010 şi este gata, potrivit declaraţiilor sale, să cedeze «şi partidul, numai să fie bine. Dar nu e…» constată cu regret Ghimpu. Nici V. Filat nu e mai înaripat, dar «trebuie să mergem înainte», – zice liderul liberal-democraţilor. Cât de departe? Rămâne de văzut, pentru că «departele lui Filat», ca şi «binele» lui Ghimpu, la sigur, nu sunt pe aceeaşi undă de măsură cu «departele» sau cu «binele» lui Lupu.
Comuniştii prind la curaj
Şedinţa extraordinară de marţi a Parlamentului a demonstrat, la fel ca şi prima, intenţia disimulată a PD-ului (iar din umbră şi a PCRM-ului) de a formaliza prezenţa PL-ului la guvernare. Să ne amintim că, în prima şedinţă, liberalii s-au pomenit, total neaşteptat, fără nici un loc în conducerea Parlamentului, PD trăgând sub el (cu 15 mandate din 101) două fotolii din patru: cel de preşedinte, «împrumutat temporar» de liberali pentru Lupu (cine ştie dacă doar temporar) şi al doilea de prim- vicepreşedinte pentru patronul PD-ului – V. Plahotniuc. De data aceasta, PL-ului nu i s-a rezervat decât un singur loc în Biroul Parlamentului, PD luându-şi tocmai trei locuri (deşi este în aceeaşi «categorie de greutate» cu PL). Intenţia liberalilor de a-şi face dreptate s-a soldat, până la urmă, cu acelaşi rezultat: 1: 3. Nu arată mai puţin trucată nici preşedinţia în comisiile permanente ale Parlamentului care, vrei nu vrei, te face să constaţi că alianţa neformală (PD-PCRM) arată mult mai bine la scor în toate comisile parlamentare, decât alianţa formală (PD-PLDM-PL). Partea şi mai curioasă a lucrurilor e că, pe fundalul noii cvasi-alianţe, comuniştii au început a prinde la curaj. Doar asigurarea imunităţii pentru Voronin, familie şi clientelă e prea puţin. PCRM pune condiţii: alegerea lui Lupu preşedinte în cazul creării unei alianţe lărgite (vor la guvernare), în caz contrat vor cere un preşedinte «apolitic» sau vor provoca anticipate. Şi acum să vedem cine este cel mai neinteresat de anticipate? Evident, PD, care, pentru jocul la două porţi, se va alege cu un «aut» sigur şi pe stânga, dar şi pe dreapta electorală. În această situaţie, PD-ului nu-i rămâne decât să-şi forţeze partenerii de alianţă să voteze, alături de comunişti, în regim de urgenţă, modificarea articolului 78 al Constituţiei şi alegerea lui Lupu preşedinte. Ar fi. Dar soluţia nu are garanţii. Cine poate garanta că, după plecarea lui Lupu la Preşedinţie, PD rămâne în aceeaşi alianţă, bună-rea, cum este, cu PLDM şi PL, că Ghimpu va veni la Parlament, că PD nu va pleca spre PCRM şi că nu se va întâmpla ca Filat şi Ghimpu să le facă aşternutul PD-ului şi PCRM-ului pentru patru ani siguri de guvernare. Ce-i drept, siguranţa în politică, e mai mult un vis, o nebunie şi, totuşi, riscurile rămân. Indiferent, însă, de ce va decide şi cum va proceda PD, un lucru rămâne absolut cert: cu PL şi PLDM în stradă, R. Moldova va avea mai multe garanţii şi siguranţă decât PD la guvernare cu PCRM.
Petru Grozavu, [email protected]
