Moldova pe „lista neagră”
Kievul a trecut Moldova pe lista statelor care, de săptămâna viitoare, vor avea restricţii la călătorii în Ucraina. Indiferent de durata şederii, moldovenii nu vor putea ajunge în Ucraina dacă nu vor face dovada sumei de 1100 USD la trecerea frontierei. Decizia este oficială şi intră în vigoare la 25 august.
E o invenţie de producţie ucraineană. Nimic nou, în principiiu, dacă ţinem cont de faptul că Ucraina preferă să se «distingă», să facă excepţii de la normele şi modelele unanim recunoscute în lume. Surprinde, însă, altceva. Doar cinci state din spaţiul ex-sovietic, inclusiv R. Moldova, sunt trecute pe listă. Mai mult, Rusia, cu care Ucraina este în relaţii de război nedeclarat, nu figurează pe aceeaşi listă. Deci, care-i logica acestor restricţii, mai ales că R. Moldova şi Ucraina dispun, aproape egal, de cele mai mari comunităţi etnice pe teritoriul celeilalte părţi. Să fie Moldova sau moldovenii pericole pentru pacea, stabilitatea şi securitatea Ucrainei?
Surprinde şi modul în care a reacţionat şi a acţionat Guvernul de la Chişinău când a aflat că cetăţenii R. Moldova riscă să aibă probleme de liberă circulaţie spre Ucraina. Decizia Kievului a ajuns la urechile Chişinăului la începutul primăverii. Presa a făcut caz din această «normă» disproporţionată a Kievului. Mai departe de declaraţiile MAEIE şi asigurările Ambasadorului Ucrainei, S. Pirojkov, că nu ar exista motive din care restricţia să fie trecută şi asupra Moldovei, nu s-a mers. Cel puţin, alte poziţi în această problemă nu au fost oficializate nici de Kiev, nici de Chişinău. Şi încă ceva: «controlul persoanelor va fi unul selectiv». Cât de selectiv şi cine va fi selectat? Documentul nu spune. Şi această normă nu este decât una discriminatorie.
Motivele reale din care R. Moldova a fost trecută pe «lista neagră» ar fi cel puţin două: ori Kievul deţine informaţii sigure că PCRM nu pleacă de la guvernare; ori, dimpotrivă, ştie cu siguranţă că pleacă şi încearcă să-şi «securizeze» relaţiile cu viitoarea putere, care va trata altfel interesul naţional al R. Moldova. Inclusiv în relaţile cu Ucraina. Cu Voronin şi cu PCRM, Kievul nu a avut prea mari probleme: Ucraina a obţinut de la Voronin aproape tot ce şi-a dorit, cu excepţia Transnistriei. Toate, graţie şantajului politic, legat de «soluţionarea diferendului transnistrean». După aplicarea controlului EUBAM la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, Kievul şi-a cam pierdut pârghiile de manipulare a Chişinăului. Deşi şi le-a dorit mereu. Ucraina mai pretinde pământurile de la Palanca şi cei 7,7 km de magistrală în proprietate, nu în folosinţă, după cum i-au fost oferiţi. Există şi alte zone dificile de demartcare a frontierei moldo-ucrainene din care Kievul ar dori să fie «în câştig teritorial». E şi o parte din proprietăţile Moldovei la Marea Neagră, iar Ucraina vrea ca stăpâna să uite de ele. Mai e şi comunitatea românilor-moldoveni din Ucraina, pe care Kievul o etnocizează. În consecinţă, noile restricţii vamale nu sunt decât un nou mecanism de şantaj, aplicat selectiv (se va vedea în timpul apropiat şi faţă de cine), prin care Kievul va încerca să pună Chişinăul în condiţia umilitului, care va trebui să plătească «noi poliţe» vecinătăţii cu Ucraina.
Petru AMARIEI
