Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Jocul statului cu bătrânii

Jocul statului cu bătrânii

Vestea că, din ianuarie 2019, vor fi recalculate pensiile pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de 15 ani, după ce au iesit la pensie, până în anul 1999, a umplut de euforie o parte a societăţii. Bătrânii care muncesc, fără a analiza şi fără a calcula, se văd cu pensii dublate în buzunare, iar tinerii, cei în grija cărora se află unii părinţi îmbătrâniţi şi aproape neputincioşi, cred că vor scăpa de cheltuielile zilnice, necesare pentru întreţinerea părinţilor pensionari. Bucuria se varsă asupra imaginii guvernării, încurajând-o să se gândească şi la alte trucuri similare, într-un an electoral. Acest joc al statului cu bătrânii continuă în fiecare an electoral, orice fel de guvernare ar fi la putere, deoarece ele, guvernările, înţeleg că jocurile pe seama celor neputincioşi, adică pe seama copiilor şi a bătrânilor, sunt cele mai „eficiente”. Deşi se află de mai mulţi ani la guvernare (ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2014), abia în acest an, 2018, guvernarea s-a gândit la o lege privind recalcularea pensiilor în funcţie de stagiul de cotizare.

În prezentarea acestui proiect de lege, ministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Socieale, Svetlana Cebotari, promitea cu seninătate că, în 2019, de recalcularea pensiei vor beneficia aproximativ 2500 de persoane, acestora, posibil, fiindu-le dublată pensia de la 2048 de lei până la 4770 de lei. Svetlana Cebotari nu a explicat detaliile acestei scheme. Să analizăm. Deci, cei care au ieşit la pensie acum 20 de ani şi au muncit neîntrerupt după pensionare, vor beneficia, în dependenţă de cotizarea făcută, de majorări de pensii, adică li se va oferi o pensie raportată la taxele achitate în fondul social din munca prestată după pensionare. Nimeni, la acea şedinţă de guvern, nu s-a referit la vârsta celor vizaţi.

Deci în 1999, bărbaţii ieşeau la pensie la vârsta de 62 de ani, iar femeile la 57 de ani.

În 2019, persoanle pensionate în 1999 vor avea 82 şi, respectiv, 77 de ani. Ca să beneficieze de pensii majorate, aceşti bătrâni de 82 şi de 77 de ani ar fi trebuit să muncească din 1999 până în 2019. Câţi angajaţi de 82 de ani aţi văzut în instituţiile de stat? Dar în cele private? În proiectul de lege se spune că cei care nu au stagiul corespunzător de cotizare vor putea beneficia de majorări după 2020, adică doar după ce vor cotiza în continuare, an de an, la pensia „de vis”.

Ministerul a calculat că, în 2019, ar fi 2500 de bătrâni care ar putea să se bucure de majorări la pensii. Cine o fi fiind aceştia? Câţi dintre cei deportaţi sau dintre cei care au muncit pe plantaţiile de tutun sau care au trudit la sfeclă de zahăr, sau care au asigurat cu îngrăşăminte chimice plantaţiile din Moldova o fi ajungând la 82 de ani, ca să primească pensii majorate de Guvernul Filip care, şi pe această cale, a promisiunilor deşarte, se pregăteşte de alegerile de la toamnă?

Nu cumva cei 2500 de bătrâni sau majoritatea dintre aceştia sunt din nomenclatura sovietică, umblaţi pe la doctori şi sanatorii, alimentaţi raţional şi protejaţi de stat în fel şi chip? Cei mai mulţi dintre aceştia şi aşa au pensii mari, mult mai mari decât muritorii de rând, deoarece s-au pensionat ca şi funcţionari publici, adică ca şi persoane care „şi-au sacrificat” eforturile în interese publice, adică în interesele societăţii. Deci, având sănătate mai rezistentă, având pensii mari, vor beneficia şi de dublarea acestora. Guvernul Filip nu a specificat cine ar fi cei 2500. Câţi dintre ei şi-au îngheţat oasele prin Siberia, neavând de acolo vreun stagiu de cotizare? Câţi au ajuns până la 82 de ani, după ce au înghiţit otrăvuri pe câmpurile ticsite de chimicale, respectând întocmai tehnologiile sovietice?

Nu a specificat, dar ar fi trebuit să o facă.