Guvernul Harvard
În fiecare an, câte un licean din R. Moldova este admis la Harvard. În această toamnă, doi liceeni, două tinere absolvente, își vor începe studiile la Harvard. De obicei, în campusul Universității Harvard se regăsesc concomitent mai mulți tineri din R. Moldova, care își fac studiile de licență, masterat sau doctorat, în cele mai diverse domenii: drept, medicină, științe, business, etc. Printre studenții ce poartă faima acestei universități se numără foștii președinți americani, John F. Kennedy și Barack Obama, dar și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.
Aș enumera în continuare lista personalităților de la noi care au absolvit Harvardul sau alte universități de top din lume, impresionând ulterior prin cariere interesante și prin alte performanțe. De obicei, aceștia nu deranjează societatea, atâta timp cât își etalează cunoștințele acolo unde este cerere de ele. Atunci, însă, când renunță la o carieră atractivă sau la alte oportunități disponibile peste hotare, pentru a munci în Moldova, devin un fel de oaspeți incomozi sau cel puțin suspecți.
Prim-ministra Maia Sandu, ministra Natalia Gavriliță, ministrul Vadim Brînzan dețin diplome de masterat de la Universitatea Harvard. Săptămâna trecută, li s-au alăturat secretarii de stat Alexandru Sonic, care deține diplome de licență și de masterat de la Universitatea Oxford și secretarul de stat Alexandru Voloc, cu diplomă de masterat de la Universitatea Harvard. Și alți angajați în structuri guvernamentale dețin diplome la prestigioase universități din lume. Dar sunt și persoane care nu au avut posibilitatea fizică să aplice la aceste universități, locuind, la vremea lor, în hotarele fostei URSS.
E un concurs riguros la admitere? Indiscutabil. Costă scump? Uneori. Chiar se face carte acolo? Da. Garantează oare aceste diplome de la universități de top succesul în viață? Desigur, nu! În special, dacă succesul este echivalent cu realizarea unor interese personale, materiale. Acestea sunt întrebările care apar odată cu numirea Guvernului Harvard și reapar cu fiecare adiție a demnitarilor și funcționarilor publici, deținători ai unor astfel de diplome.
Ceea ce oferă Harvardul sau bursele de merit, în special prin absolvirea de preocupări financiare, este luxul de a te aprofunda în dezvoltarea cunoștințelor și aptitudinilor. E un turn de fildeș izolat de realitățile timpurilor în care trăim, permite explorarea posibilităților teoretice, facilitează schimbul de idei între oameni foarte diferiți din toată lumea. Dacă vocația este o pasiune pentru o meserie, atunci, universitățile liberale oferă posibilitatea de a explora o vocație în totalitate. Studiile de licență sunt un moment cu totul special care oferă toate posibilitățile profesionale unui student, întârziind momentul specializării până în anul trei, și testând alegerea sa în materie de specialitate, testându-i vocația aleasă. Facultățile la Harvard se numesc doar „concentrații”, iar studiile de licență accentuează cunoștințele generale în detrimentul specializării. În cursul trei și patru, mulți studenți de politică la Harvard mai iau cursuri de biologie sau literatură, la fel ca în liceu. La fel ca în sistemul Bologna, studiile de licență sunt văzute drept complete la pachet cu o diplomă de masterat. Programele de masterat, astfel, au o altă menire, fiind dedicate dezvoltării profesionale a specialiștilor. Multe posturi nu sunt accesibile celor fără masterat, cum ar fi în domeniul dreptului. Programele de masterat de la Harvard se numesc școli: Școala de drept, Școala de Medicină, Școala de Guvernare. La aceste școli post-universitare se specializează viitorii profesioniști de vocație. Medicii de vocație sunt cei care învață să trateze boli, să însănătoșească pacienți. Oamenii de drept sunt cei care caută crima, învață să protejeze de infractori. Învățătorii de vocație sunt cei care educă oameni. Antreprenorii dobândesc simțul economiei și al comerțului, tind să creeze locuri de muncă și să producă valoare adăguată. Oamenii de știință tind să avanseze hotarele cunoașterii. Oamenii de artă creează frumosul, dezgolesc adevărul. În catalogul concentrațiilor (facultăților) de la Harvard College, descoperim și specialități precum folclorul și mitologia. Desigur, majoritatea covârșitoare a absolvenților iau licența în doar două mari domenii – economia și politica, dar fiecare are posibilitatea să testeze calea spre filozofie, matematică, muzică. Educația liberală permite explorarea acestor vocații în sens abstract, nu pentru foloase imediate.
Desigur, valorile interesului public nu se învață pe băncile unei școli, iar abstracția de la necesitățile zilnice și interesul personal este o valoare mult mai profundă, una din învățăturile de bază ale creștinismului. Chiar și în timpuri și locuri în care penuria și lipsurile au generat relații mercenare și profitoare, mereu au existat oameni care au rezistat. Dar au existat și mulți care au pângărit profesiile lor, urmărind doar interese personale. Domeniul justiției în R. Moldova este, poate, cel mai prejudiciat. Într-o perioadă de schimbare politică, de remanieri și numiri guvernamentale, societatea are nevoie să știe că busola e îndreptată spre cei care vor alege să reconstruiască societatea pe criterii corecte. Guvernul Harvard face această promisiune.
Liga de iederă. Harvardul, cea mai veche universitate din SUA, fondată în 1636, menține standarde educaționale înalte și poate reprezenta printr-o generalizare mai multe instituții cu renume, numite „liga de iederă”, pentru aspectul campusurilor lor istorice. Printre acestea se numără universități private din țări anglofone precum Princeton, Yale, Columbia, Stanford în SUA sau Oxford și Cambridge în Marea Britanie. De obicei, aceste universități, private fiind, se luptă pentru întâietate la mai mulți indicatori: rata de admitere, notele studenților, colectarea de fonduri, titlurile profesorilor, etc.
Burse și bani. Costul studiilor de licență la Harvard însumează $70,000 pentru anul academic 2019. Pentru a obține o diplomă de licență, factura totală poate ajunge la $280,000. Puțini studenți, însă, plătesc factura integrală și asta grație asistenței financiare și a politicii de burse. Costurile masteratelor sunt și mai mari, începând cu $100,000 pe an doar în taxe, la care se adaugă costuri de trai, asigurări medicale, etc. Bursele acordate la nivel de masterat sunt mult mai mici și mai puține. La nivelul doctoral, bursele iarăși revin în forță, dar locuri la buget pentru studenți doctoranzi sunt și mai puține. Studiile de licență durează 4 ani, programele de masterat – 1.5-2 ani, iar doctoratul poate continua 5-7 ani. Amintim aici că sistemul de la Bologna, implementat în R. Moldova în 2009, admite ridicarea licenței după trei ani de studii.
Se știe că studiile în SUA sunt extrem de scumpe, în raport cu alte țări, iar sistemul federal american oferă împrumuturi pentru finanțarea studiilor, așa cum majoritatea studenților nu pot acoperi taxele astronomice. Organizarea sistemului educațional în baza împrumuturilor este un avantaj ascuns pentru studenții internaționali care, nefiind cetățeni americani, pot beneficia doar de burse instituționale, nu și de împrumuturi federale. Pe de altă parte, acest fenomen reduce accesul la multe alte universități întreținute din bani publici, unde taxele sunt mai mici. Pare paradoxal, dar studenților internaționali le este avantajos sub aspect financiar să intre în competiție pentru bursele de merit de la Harvard. Admiterea la Harvard nu valorează atât cât valorează admiterea pe burse, pe care mai toți cetățenii R. Moldova o câștigă an de an. Ca și în sistemul educațional din R. Moldova, există o diferență între a fi admis la buget și a fi admis prin contract. În ultimii ani, Fundația Harvard face posibil ca tot mai mulți studenți să primească burse și asistență financiară, fiind cea mai mare fundație academică privată, cu $39 miliarde în gestiune.
Deși ratele de admitere sunt competitive, sub 5% dintre aplicanți fiind admiși, șansele celor din țări sărace să câștige o bursă totală sunt și mai mici. (Din 43 000 de aplicanți, Harvard College a selectat sub 2 000 în 2019 pentru a forma o promoție, la o rată record de 4.5%.) Universitățile de top se mândresc cu o competiție acerbă pentru locuri la studii, acesta fiind un indicator distinct.
Merit. Să vorbim și despre meritocrația harvardiană. Ce este bursa de merit? În ce condiții este acordată? Politica burselor “oarbe la necesitate finaciară” prescrie că la admiterea în ciclul de licență, nu se va ține cont de posibilitatea de plată a candidatului, iar o dată selectați, Universitatea va face o ofertă de asistență financiară în formă de burse și împrumuturi bazată pe capacitatea de plată, adică veniturile familiei fiecărui student. De obicei, concursul de admitere combină o evaluare cantitativă și calitativă a candidaților. Evaluarea cantitativă, adică cea care poate fi cuantificată în cifre, constituie din notele de la cursuri și notele de la teste standardizate. Evaluarea calitativă se bazează pe eseurile de la admitere, scrisorile de recomandare, pe premii și alte activități. Testele standardizate sunt diferite la fiecare tip de specialitate, la licență, toți elevii iau SAT, un test general de evaluare a aptitudinilor scolastice. Pentru masteranzi, este testul GRE, iar pentru masteranzi în business, este GMAT, pentru drept, LSAT, etc. Testele standardizate nu sunt teste de inteligență sau de cunoștințe. Mai degrabă ele testează însăși capacitatea studentului de a se pregăti pentru testare sau chiar efortul depus.
Daniela Bechet, Harvard '08
