EDITORIAL Eradicarea traficului de ființe umane – vindecarea unei cicatrici în lumea noastră

Douăzeci de ani în urmă, un grup de diplomați, juriști și experți s-au adunat la Palermo, Italia, unde au elaborat prima definiție internațională a traficului de ființe umane. Conform standardelor diplomatice, „Protocolul de la Palermo” a reprezentat un mare succes, adoptat de mai multe țări decât orice altă convenție din perioada modernă. Cu toate acestea, două decenii mai târziu, nicio țară nu a reușit sa învingă traficul de ființe umane.

De fapt, în pofida legilor mai bune, a cunoașterii mai bune a subiectului și investițiilor mari, nicio țară, inclusiv Moldova, nu a reușit să combată definitiv acest flagel – traficul de ființe umane. Există mai mulți sclavi astăzi decât oricând în istoria lumii, iar traficul de ființe umane a infectat practic orice colț al societății moderne: mâncarea pe care o consumăm, hainele pe care le îmbrăcăm, tehnologiile pe care le utilizăm în fiecare zi, fiind mai ales răspândit în comerțul sexual.

Problema fundamentală constă în faptul că a existat un eșec cert în confruntarea pe scară largă a problemei și nivelul cu care traficul de ființe umane este infiltrat în societatea noastră. Astăzi, războiul din Ucraina și afluxul ulterior de refugiați ne arată foarte clar că instrumentele pe care le folosesc societățile și statele noastre pentru a combate traficul nu sunt corespunzătoare amplorii problemei.

Din 24 februarie, căutările online în Europa pentru femei ucrainene pentru sex, inclusiv în scop de prostituție, în mai multe limbi și mai multe țări au crescut cu 200%. Căutările de pornografie ucraineană au crescut cu 600%. Cine va satisface această „cerere” tot mai mare de sex cu femei ucrainene? Traficanții încearcă deja să recruteze, să înșele și să forțeze femeile și fetele să fie exploatate pentru a satisface această cerere și pentru a obține profituri uriașe.

Deci, ce ar trebui să facem pentru a eradica, în sfârșit, traficul de ființe umane?

În primul rând, trebuie să încetăm să plătim pentru activitățile asociate traficului de ființe umane, să încetăm să-l stimulăm cu achizițiile și banii noștri. Aceasta înseamnă, de exemplu, adoptarea de legi, politici și programe educaționale pentru a descuraja și a preveni bărbații și băieții să cumpere sex, deoarece este foarte probabil că aceste „servicii” vor implica victime ale traficului. Controlul și reducerea acestei cereri este cel mai mare lucru pe care îl putem face pentru a menține în siguranță femeile și fetele exploatate sexual.

În al doilea rând, trebuie să abordăm platformele care facilitează exploatarea. Există mii de site-uri web cu riscuri mari de exploatare în toată Europa. Aceste site-uri practic nu au mecanisme de protecție care să împiedice vânzarea unui copil sau a unui adult exploatat. Acest lucru trebuie să fie oprit. Site-urile web și companiile de tehnologie trebuie să ia măsuri mai puternice și să fie trase la răspundere pentru prejudiciul care este comis pe platformele lor.

În al treilea rând, trebuie să eliminăm profiturile asociate cu traficul de persoane și industria serviciilor financiare. Se estimează că traficul de ființe umane generează profituri de 150 de miliarde de dolari pe an, ceea ce îl face să fie una dintre cele mai profitabile crime organizate din lume. Cu toate acestea, doar 1 din 5 analiști financiari poate identifica indicatori ai traficului în afacerile lor, ceea ce înseamnă că fluxurile ilicite de bani înfloresc. Industria serviciilor financiare trebuie să elimine în mod agresiv fondurile ilicite și să pună capăt complicității cu traficanții de ființe umane.

În al patrulea rând, trebuie să abordăm amploarea tot mai mare a exploatării prin muncă și a muncii copiilor în diferite ramuri ale economiei noastre. Bunurile și serviciile produse de victimele traficului generează zeci de miliarde în fiecare an, găsindu-și drum în magazinele noastre, casele și afacerile noastre. Soluția este simplă: guvernele, întreprinderile și persoanele fizice trebuie să nu mai cumpere astfel de bunuri sau servicii. Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a solicita companiilor și guvernelor să adopte politici care interzic aceste achiziții și să stabilească mecanisme de monitorizare necesare în lanțurile lor de aprovizionare. Există deja exemple pozitive ale acestei abordări, iar țările cu economii dezvoltate (inclusiv UE) s-au angajat pe această cale inovatoare. Țările cu economii mai puțin dezvoltate, dar dinamice, precum Moldova, care doresc să continue să exporte în UE, vor trebui să ia măsuri în această direcție.

Toate acestea ne vorbesc despre un lucru: combaterea traficului de ființe umane astăzi nu poate fi doar sarcina forțelor de ordine. Lumea are nevoie de noi legi pentru combaterea traficului în noul secol și, mai important, trebuie să confrunte toleranța pe care a acordat-o acestei crime „ascunse”. În cele din urmă, construirea unei lumi fără exploatare este responsabilitatea tuturor.

Valiant Richey, Reprezentantul Special al OSCE pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane