Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ Ce să facem când…

Editorial Ce să facem când se (va) stinge lumina?

Inevitabilul ar putea să se producă, curentul electric ar putea fi sistat pe perioade anumite, încă nu știm dacă vor fi lungi sau scurte. Fără electricitate nu vom avea lumină în casă, în baie, în oficiu, nu vom putea privi televizorul, nu vor funcționa mașina de spălat, climatizorul, ceainicul electric, reșoul, rola, routerul de internet, mașina de spălat vase, storcătorul de suc, banda de alergat, prăjitorul de pâine, aparatul de cafea, mixerul, periuța de dinți electrică, aparatul de epilat, de ras, aparatul de electromasaj, termoforul, coolerul, râșnița, aspiratorul, etc, etc. Și ce sens va mai avea viața fără toate acestea?

Întrebările despre sensul vieții sunt foarte bune, dar tot nu reușim să ni le adresăm, din cauza că suntem mereu prinși, în timpul nostru liber, cu cele 2 televizoare, 3 telefoane, și alte 16 aparate electrice din locuință. Toate acestea ar fi trebuit să ne ușureze viața, dar de multe ori, ne țin tot mai ocupați.

Când se va stinge lumina, vom primi un cadou: un spațiu de gândire la modul nostru de a trăi în familie, în comunitate și cum ar trebui să ajustăm modul de trai ca să fie mai bine nu doar pentru viața noastră, ci și pentru viața planetei întregi. Când va fi întuneric, vom învăța să înțelegem cum putem trăi mai bine cu ce avem și de ce nu trebuie să ne folosim de ceea ce nu ne aparține.

Electricitatea a fost una dintre cele mai mari descoperiri ale civilizației, urmată de o mulțime de alte descoperiri enorm de importante, dependente de electricitate. Deși electricitatea a intrat în casele locuitorilor din Moldova cu vreo sută de ani în urmă, mulți dintre locuitorii acestei zone au ajuns să aibă 2-3 telefoane mobile și internet, fără să aibă un wc conectat la canalizare, darămite un spațiu amenajat pentru deșeuri. Avem oameni care se folosesc de descoperirile civilizației, dar nu au devenit mai civilizați, la fel și societatea întreagă.

Dependența energetică a Republicii Moldova este o problemă a guvernărilor, dar și a fiecărui cetățean în parte. Majoritatea dintre noi pur și simplu a acceptat să se folosească de tot ce a fost disponibil, fără să ne punem întrebări dacă utilizarea acestor resurse ar dăuna. Am acceptat să folosim gaz rusesc cât mai mult, să devină industria și cetățenii dependenți de acest furnizor, fără să ne punem întrebări despre costul real și despre cedările politice, chiar și teritoriale care s-au făcut în numele acestei asigurări cu gaz. Am acceptat timp de 30 de ani dependența de electricitate care vine contorsionat de la o centrală controlată abuziv de Federația Rusă, fără să fi cerut explicit să fie stopată această schemă de corupție.

Dependența de energie și gaz nu e singura dependență care ne aduce acum în fața unor întrebări existențiale. La fel e cu dependența de plastic, de internet, etc. Plasticul a intrat în viața noastră ca o chestie revoluționară și salvatoare. Să luăm, de exemplu, seringile de unică folosință – mii de oameni au scăpat de riscul de a fi infectați cu hepatite, SIDA sau alte infecții, deseori letale, care cu 30 de ani în urmă se transferau bolnavilor prin utilizarea seringilor de folosință multiplă. Apoi, am acceptat sticlele, paharele, farfuriile, florile, pungile, toate din plastic, care ne-au făcut viața mai ușoară. Și nu ne-am întrebat ce facem cu aceste obiecte după ce nu mai avem nevoie de ele. Pur și simplu le-am aruncat: în grădină, în câmp, în parc, în drum, în râpă, în râu, în mare, în ocean. Acum planeta se sufocă și balenele înghit plastic, dar încă nu pare să fie problema noastră.

Când se stinge lumina, ar fi bine să ne gândim la ce consumăm și cum să facem ca să ne fie bine nu doar nouă personal, dar și comunității. Dacă sursa de energie electrică e în regiunea transnistreană, ar trebui să determinăm guvernul să semneze contracte cu alți furnizori, sau să rezolve problema transnistreană. Dacă Guvernul cumpără gaz doar din Rusia, să determinăm autoritățile să diversifice nu doar sursa de gaz, ci și sursa de energie. Dacă nu avem gaz, să dezvoltăm energia eoliană, solară, hidroelectrică. Dacă nu avem mult, să ne învățăm să folosim mai puțin, până vom obține suficient. Dacă putem obține mult dar scump, să schimbăm paradigma. Dacă putem obține mult, dar e toxic, să nu ne otrăvim noi și generațiile care vin.

Țările nordice (Norvegia, Finlanda, Suedia) sunt printre cele mai dezvoltate țări din lume, mai bogate, dar și mai prietenoase cetățenilor. Dețin și resurse energetice diferite: fie zăcăminte de gaze, râuri de munte sau păduri seculare, toate pot livra căldură, lumină și confort. Aceste țări sunt și cele care au ierni lungi, reci și întunecoase, cu nopți polare. Cu toate acestea sunt exemplare la îngrijirea mediului, la egalitate, echitate. Și la combaterea corupției. Când se stinge lumina, să ne gândim că și la ei curentul electric a ajuns cu o sută de ani în urmă. Dar nu au intrat în URSS, au ales civilizația europeană. Poate măcar peste 100 de ani alegem acest model?

Publicitate
Publicitate