Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Cine consultă preşedinele R. Moldova?

Cine consultă preşedinele R. Moldova?

A trecut o lună din momentul în care R. Moldova are preşedinte. Lucrurile se pare că revin la normal, lumea revine la obiceiurile vechi. Recent, noul preşedinte al R. Moldova a emis decretul nr. 13, prin care este stabilită structura aparatului prezidenţial. Prin acest document, s-a dispus crearea a 80 de posturi în cadrul aparatului sus-numit. Nu e un număr mai mare de angajaţi decât în aparatele preşedinţilor anteriori, e cam acelaşi: un secretar general şi un adjunct, consilieri pe domeniile politic, juridic, social, economic, cultură, securitate, politică externă, agricultură, reintegrare, comunicare. Multe dintre aceste poziţii au fost deja ocupate.

Cine sunt consilierii angajaţi prin decret prezidenţial în anturajul lui Nicolae Timofti? Unii dintre ei sunt buni, alţii – obscuri, cu CV de slujbă pe la Voronin. Dar toţi sunt bărbaţi.

Universităţile Harvard, Yale, Massachusetts, Zurich au înscris în lista absolvenţilor de top tinere de la Chişinău. Unele dintre posesoarele acestor diplome au revenit pe la Chişinău,  încercând să aplice în realitatea moldovenească experienţele acumulate în cele mai vestite centre academice din lume. Dar cancelariile moldoveneşti sunt închise pentru ele. Pentru că locurile sunt ocupate de consilieri învechiţi sau obscuri. De bărbaţi.

Nu e vorba doar de preşedinţie. Şi cancelariile Parlamentului sunt pline de bărbaţi. De exemplu, fracţiunea Parlamentară a Partidului Comuniştilor are tocmai 4 consilieri, un şef de cabinet şi un asistent. Pe ei îi cheamă Igor, Mihail, Visarion, Vasile, Filip şi Anton. Celelalte fracţiuni manifestă un oarecare echilibru.

Dezechilibrul cel mare se pare că e la Guvern. Nu doar pentru că în lista miniştrilor există o singură femeie. Ci pentru că şi cancelaria premierului e masculinizată. În cabinetul lui Vlad Filat lucrează o singură consilieră şi 4 consilieri, în Cancelaria de Stat condusă de Victor Bodiu toţi consilierii sunt bărbaţi.

Nu pledez pentru feminism. Pledez pentru respectarea legislaţiei, căci autorităţile R. Moldova şi-au asumat angajamente să acorde şanse egale tuturor. Nu e vorba că la acest moment ar trebui concediaţi bărbaţii de prin cancelarii. E vorba, pur şi simplu, de legea transparenţei. De concursuri deschise pentru poziţiile de consilieri. Să îşi poată afişa deschis CV-urile toţi candidaţii. Să vadă şi candidaţii cu CV de pe timpul comunismului kaghebist că există contracandidate cu CV de la Harvard, Sorbona, Londra. Să vadă şi preşedinţii noi că există creieri nu doar pe umeri cu epoleţi vechi.

Zilele trecute, pe reţelele de socializare, surprind egalistele societăţii moldoveneşti într-un dialog din care citez: “Ar fi bine de organizat o conferinţă a femeilor, la care să-l invităm pe dl Preşedinte şi să-i înmânăm o scrisoare cu doleanţele femeilor”. Sunt sigură că e nevoie de organizat câte o conferinţă cu preşedintele, premierul, cu fiecare lider de partid, să le fie înmânată tuturor câte o scrisoare. Dar îmi pare imposibil de ridicol, jenant şi dezgustător în anul 2012, într-o ţară unde peste 60 la sută din absolvenţii universităţilor sunt femei, să existe asemenea întruniri: multe femei cu studii, masterate, doctorate, experienţă, abilităţi să invite un singur bărbat şi să îi înmâneze o scrisoare în care să scrie: “Femeile există şi în Moldova. Ele tot au creier. Ele pot gândi la locul de muncă. Ele pot munci şi primi salariu de consilier prezidenţial. Şi de ministru. Şi de şef de cabinet”.

Cerşitul egalităţii e cea mai ingrată activitate posibilă. Dar care ar fi soluţia? Un milion de euro. Timofti, Lupu şi Filat ar putea lua exemplu de la doamna Tersman.

Ingrid Tersman, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a anunţat marţi că Guvernul Suediei oferă un milion de euro pentru promovarea şi încurajarea femeilor în afaceri. Nu mai e vorba de femei interpuse să deservească afacerile bărbaţilor în timp ce aceştia îşi întreţin businessul prin parlament sau oficii guvernamentale. E vorba de femei care vor să facă uz de propriile abilităţi, cunoştinţe şi dorinţa de a munci.

Ingrid Tersman şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că 60% din emigranţii moldoveni sunt femei, şi că în Moldova numărul antreprenorilor e de trei ori mai mare decât al antreprenoarelor. Se preconizează susţinerea financiară a întreprinderilor conduse de femei, în cadrul cărora sunt angajate mai multe femei.

Haideţi, prin absurd, să ne imaginăm ce metodă ar funcţiona mai bine în contextul asigurării egalităţii de gen la Guvern sau la Parlament. Cea cu conferinţele cu sute de femei deştepte care ar înmâna unui bărbat o scrisoare stupidă? Sau anunţul că Guvernul cu mai multe femei primeşte un milion de euro?

Există şi varianta a treia. Aşteptarea. Trecerea biologică a misoginilor învechiţi ar lăsa loc liber unei competiţii deschise. Desigur că, între timp, unele tinere din Moldova cu diplome de la Harvard se vor angaja prin cancelarii europene, dar cine are de pierdut în acest caz? Categoric nu deţinătoarele diplomelor în cauză.

Alina Radu, alina.radu@zdg.md