Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   Grecia e a doua mea…

Grecia e a doua mea copilărie

Paradisul regăsit. Recâștigat. După 40 de ani. Mama soacră îi ține locul mâcăi Panaghița.

Când mă trezesc, nafura mă așteaptă pe masă. Fila din calendarul ortodox ruptă și împăturită cu degete moi. Începe o nouă zi dumnezeiască. Cu cer senin, cu iepurași de soare, lipsită de griji și luuuuungă, ca în ograda mâcăi Panaghița (dacă nu mă bag pe Facebook)

Ziua e plina de mici gesturi gospodărești, simple, rudimentare. Necesare, nu numai pentru trup, dar și suflet.

Facem suc de roșii. Stoarcem lămâi. Numărăm rândunelele de pe sârmă. Întindem rufele stoarse pe cleștișoare.

– Da cum ies atât de moi prosoapele.

– D-apoi un pic de oțet în apă, ia să încerci.

La micul dejun platoul meu se umple cu kurkubinakia și flori albe. Flori culese din grădina mamei soacre. De ea, căci eu nu ating o furnică (doar țânțari, din autoapărare). Laptele meu e parfumat de iasomie, crini, gladiole, zambile (toate de soi local, nimic de a face cu cele vândute în florăriile capitalelor, nici măcar aroma nu e aceeași) și încă multe soiuri neidentificate. Rai, ce vreți? Cine știe ce soiuri de flori îl populează? Acum înțeleg de unde au luat grecii antici moda cu zânele florilor (fea). Când miroși un crin auriu, îți pierzi mințile. Nu au nimic din mirosul pe care îl cunoașteți.

Mâncarea din casă e făcută cu apă de izvor. Legumele din grădină, ouăle (uauăle, vorba mâcăi) din cuibarele vecine. Peștele proaspăt pescuit. Pâine coaptă, de casă, de toate soiurile. Cașcaval de la fermele locale. Uleiul din livezile cu măslini.

Mama soacră își face repejor cruce înainte și după mâncare. Ca mâca.

Eu am 39 de icoane în cameră. Nu sunt ale soacrei, ci ale soacrei soacrei. Zestre. Uneori îmi cade câte una în cap, când citesc din mitologia greacă sau din Homer. Nu mă supăr. Căci niciodată nu mi-a căzut Maica Domnului, ci niște martiri de prin mănăstirile vechi ale insulei. Au găsit cum să se bage în seamă. Deh, ca bărbații…

Duminica, micul meu dejun e neschimbat: un pahar de lapte și kolivă. Koliva grecească e uscată și împărțită în pachețele de hârtie, cu numele celui pomenit. Sau cea pomenită. Ultima a fost Martoula. Duminica se fac parastase.

Parastas înseamnă show în limba greacă. Show must go on… Să-i dam bătaie cu parastasul înainte.

Viața noastră e un parastas.

Para-dis. Para-stas. Totul e legat și dezlegat de cuvinte, pe lumea asta.