Principală  —  Blog  —  Diaspora   —   „Când ne amintim despre R.…

„Când ne amintim despre R. Moldova…”

Suntem mulți plecați de acasă. Prin toate colțurile lumii – întâlnești câte un moldovean. Și e atât de frumos să le asculți poveștile, trăirile, dorurile – fiecare poartă în sine o bucată de Moldova.

În Anglia, suntem foarte mulți români de pe ambele maluri ale Prutului, și să știți că depărtarea de țară te face mai unit, mai bun, mai util pentru comunitate. E o eroare, viziunea potrivit căreia țările străine te schimbă, te fac mai rece și mai rău față de conaționalii tăi. Din punctul meu de vedere, străinătatea te face să-ți iubești mai mult țara, să valorifici tradițiile și să apreciezi detaliile care, cândva, ți se păreau atât de firești. De-ați ști cu câte emoții sorb acum din ceaiul de tei, cules de mama, din grădina copilăriei mele!

Pe noi aici, în Birmingham, parcă ne-a tunat și ne-a adunat – un braț de oameni care vor să strămute Carpații din loc. Am fondat Asociația „RUDA”, pentru a promova tradițiile și valorile, pentru a descoperi oameni care au ceva de spus sau care au nevoie de sfaturi, pentru a crea evenimente care să ne unească pe noi de aici și pe cei de acasă, să ne cunoască o lume întreagă, pentru că avem cu ce ne mândri.

Ar fi multe de povestit, dar acum vreau să vorbesc despre un eveniment pe care l-am organizat recent. Acesta a fost unul despre degustarea vinurilor din România și din Moldova, iar așa cum vinul și plăcintele sunt combinația perfectă pentru noi, moldovenii, francezii au pus cașcaval pe platou și noi pe altul – plăcinte și am întâmpinat oaspeții cu pâine și sare, invitându-i să guste din celelalte bucate. Ne-am dorit ca englezii, rușii, hindușii, polonezii, adunați la eveniment, să ne cunoască tradițiile.

Oamenii au îndrăgit tot ce au descoperit acolo și, mai ales, somelierul moldovean, care povestea cu pasiune și mândrie despre vinuri. Lumea îl întreba de unde vin acele comori.

Următorul eveniment care se coace este Festivalul de Film Românesc, dar asta deja e o altă istorie, pentru o altă scrisoare. Scrisoarea mea de acum e una de dor, deoarece de fiecare dată când ne întoarcem de acasă, avem atâtea de spus, atâtea idei de implementat, atâția oameni pe care să-i cunoaștem și vrem și alții să știe de ei. Dar ce mâncare gustoasă și ce produse sănătoase avem, câți oameni talentați care fac muzică, olărit, scriu cărți, deschid afaceri mici. Fiecare dintre cei care trăiesc aici are o Moldovă a sa în suflet, de care-și amintește creând evenimente, care ne fac să ne simțim mai aproape, mai mândri, mai informați și care parcă ne mai sting din dor.

Ana Madan, Marea Britanie