„Organizarea inadecvată a structurii Serviciului 112 a cauzat complicarea procesului de recepționare a apelurilor, sporirea numărului de apeluri neîntemeiate sau false”
A activat în domeniul sănătății timp de 42 de ani, dintre care 39 de ani – în cadrul serviciului de urgență 903, fiind, pe parcursul a 27 de ani, vicedirector pentru asistența medicală de urgență. În anii 2000, timp de 12 ani a participat în cadrul proiectului de parteneriat cu SUA privind implementarea serviciului 112, activând, pe parcursul a patru luni, în cadrul serviciului 112 din SUA. Este vorba despre Ieronim Ciumaș, care susține că serviciul respectiv ar trebui reorganizat pentru a deveni mai rațional sub aspect economic și mai eficient în raport cu cei care apelează după ajutor.
ZdG a decis să publice argumentele lui Ieronim Ciumaș, care, în ultimul timp, au fost adresate și conducerii R. Moldova. Deocamdată, nimeni nu a reacționat în vreun fel la scrisoarea acestuia.
„Pentru că, în 2018, inițierea Serviciului 112 a avut loc în lipsa unor consultări cu specialiști în medicina de urgență și catastrofe și cu experți din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), astăzi am ajuns să constatăm că serviciul respectiv nu corespunde normelor naționale și internaționale privind structura și organizarea.
Potrivit cerințelor naționale, internaționale și ale OMS, Serviciul 112 ar trebui amplasat cât mai aproape de solicitanți, pentru a reduce durata de timp în care e posibilă acordarea asistenței de urgență, dar și în cazul intervențiilor în situații de criză și catastrofe. La noi însă, Serviciul este amplasat în Chișinău, iar acest fapt creează probleme în procesul de acordare a asistenței de urgență, în special în situații de criză și catastrofe naturale. Amplasarea centralizată cauzează și situații de utilizare irațională a echipelor mobile, generând și cheltuieli nejustificate.
Am analizat aici câteva situații tragice care au avut loc în ultimul timp:
• Cazul de la Călărași – apelul ar fi trebuit recepționat la stația zonală Centru, transmis la substația Călărași, de unde s-ar fi deplasat echipele de urgență și poliție;
• Cazul de la Stăuceni – apelul trebuia recepționat la stația zonală Chișinău, transmis la substația Rîșcani, de unde s-ar fi deplasat echipele de urgență, poliție, pompieri și salvatori;
• Cazul de la Strășeni – apelul trebuia recepționat la stația zonală Centru, transmis la substația Călărași, de unde s-ar fi deplasat echipele de urgență, poliție și pompieri/salvatori, iar în caz de necesitate, fiind solicitate și echipe suplimentare.
Situațiile de mai sus argumentează necesitatea reorganizării de către Ministerul Sănătății (MS) a Serviciului 112, prin amplasarea acestuia în sectoarele de deservire. În țările civilizate, în situații ieșite din comun, cum ar fi accidentele rutiere, catastrofele naturale, îmbolnăvirile în grup, la momentul apelului pleacă imediat trei echipe (urgența, poliția, pompierii/salvatorii), asistența medicală fiind acordată obligatoriu și fără întârziere de toate echipajele. Reieșind din cele expuse și având în vedere perspectiva reorganizării Serviciului 112, propun următoarele acțiuni:
1. Elaborarea Programului Național de Dezvoltare a Serviciului Unic Strategic de Stat 112, care va ține cont de structura și amplasarea în teritoriu, normativele conform numărului populației de deservire, numărului de autosanitare ale fiecărui serviciu, completarea lor cu personal calificat etc.
2. Numirea în componența Guvernului a unor persoane care ar organiza și coordona serviciul 112, funcții strict necesare mai ales în situații de criză și catastrofe naturale.
3. Serviciul 112 ar trebui divizat în cinci zone, egale ca structură și organizare, diferența fiind doar în numărul de echipaje, proporțional numărului de persoane deservite. Fiecare stație va dispune de un dispecerat, care ar transmitere apelurile către substații. Aici, echipele ar activa în regim nonstop. Pe lângă dispecerate, ar funcționa farmacii, transport de rezervă pentru stație și substații, echipamente de rezervă și transport pentru activități în raza de acțiune a stației, dar și echipamente pentru descarcerare.
4. Elementele-cheie în structura Serviciului 112 sunt substațiile, care ar trebui amplasate în incinta stațiilor zonale din R. Moldova. În structura substațiilor vor fi trei dispeceri: al echipelor de urgență; al serviciului de poliție și al serviciului pompieri/salvatori. Amplasarea substațiilor ar trebui organizată reieșind din intervalul de timp necesar pentru deplasarea la caz: 10 minute – în localitățile urbane și 15 minute – în localitățile rurale. Dacă aceste normative sunt depășite, se vor deschide puncte de asistență medicală urgentă. Până acum, organizarea inadecvată a structurii Serviciului 112 a cauzat complicarea procesului de recepționare a apelurilor, sporirea numărului de apeluri neîntemeiate și false.
5. E necesară asigurarea echipelor cu tehnică modernă de comunicare, alocarea generatoarelor de curent și posibilitatea de menținere a energiei electrice timp de 72 de ore, aprovizionarea echipelor cu rații mobile și posibilitatea de a comunica cu Departamentele de Urgență din raioane, municipiu, instituții republicane, privind transportarea pacienților, mai ales în situații de crize și catastrofe naturale.
6. În condițiile în care ar fi nevoie de un număr mare de unități de transport pentru Serviciul 112, e importantă asamblarea în R. Moldova a autosanitarelor, completate cu mobilier special destinat amplasării aparatajului și utilajului medical necesar, și posibilitatea de activare a echipelor timp de 24 de ore, în regim nonstop, pe parcursul întregului an. Completarea cu echipamente medicale, consumabile, aprovizionarea cu medicamente și accesorii va fi efectuată de punctele ambulatorii de la substații.
7. Grupul guvernamental va fi obligat să elaboreze schema de informare pentru fiecare stație, cu indicarea funcțiilor, obligațiunilor funcționale, volumul de lucru care va fi necesar de efectuat în focar – triajul, acordarea asistenței medicale de urgență, organizarea căilor de evacuare și transportarea pacienților în Departamentele de Urgență raionale, municipale, republicane.
8. Conform standardelor naționale, internaționale și ale OMS, este necesară desființarea așa-numitului „dispecerat medical” al MS, folosit anterior pentru comunicarea cu echipele din raza de deservire a R. Moldova, procurarea și folosirea ilegală a transportului de serviciu și salarizarea fabuloasă a conducerii acestui dispecerat.
9. În cooperare cu OMS, R. Moldova va implementa un parteneriat de dezvoltare a Asistenței Medicale de Urgență 112 privind pregătirea formatorilor și cadrelor pentru activitate pe echipele de urgență, mai ales poliția, pompierii/salvatorii. Actualmente, activează cinci centre de instruire la toate stațiile zonale organizate în anii 2000, dar sunt folosite practic doar de serviciul de urgență.
10. Constituirea unei comisii pentru evaluarea resurselor financiare utilizate dubios de conducerea Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească la capitolul procurării echipamentului în perioada 2018–2024, procurarea ilegală a transportului de serviciu și folosirea lui în scopuri personale, cât și salarizarea suspectă a conducerii instituției. În anul 2018 au fost alocate de către Guvernul R. Moldova 6 milioane de lei pentru organizarea serviciului 112. Sursele menționate ar fi fost strict necesare pentru organizarea și amplasarea stațiilor, substațiilor și procurarea transportului pentru Serviciul 112.
În încheiere, vreau să subliniez că dețin calcule, argumente, dovezi despre cum poate fi reorganizat Serviciul 112, astfel încât să fie evitate abuzurile umane și cele financiare.”
