Alți trei candidați admiși în cursa prezidențială. Cum verifică, de fapt, semnăturile CEC-ul?

 Suspiciuni referitor la corectitudinea procesului de verificare semnăturilor din listele de subscripție. Sergiu Gurduza, membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat în cadrul ședinței de astăzi că semnăturile au fost procesate electronic doar parțial, iar o bună parte din liste au fost verificate numai manual. Acest lucru înseamnă că ar putea exista dublări de semnături sau ar putea fi înscrise date ale persoanelor decedate.  Deși a cerut clarificarea acestor aspecte înainte de a vota, membrii CEC au admis în cursa electorală candidații Maia Laguta, Anga Guțu și Valeriu Ghilețchi. Raportorii au argumentat procedura de muncă prin faptul că termenul de șapte zile, acordat de lege grupurilor de lucru pentru verificarea semnăturilor, este unul insuficient, respectiv, nu s-a reușit introducerea tuturor datelor în sistemul electronic. 

Cu 3445 de semnături declarate nule și neavenite, candidata independentă Maia Laguta a fost înregistrată la funcția de președinte al R. Moldova.  18641 de semnături din 21 de unități administrativ-teritoriale au fost calificate drept valabile de către CEC. Deși Sergiu Gurduza a raportat și faptul că Maia Laguta a restituit la CEC liste de subscripție goale, dar pe care erau aplicate ștampile ale primăriilor, ceilalți membri CEC au declarat că faptul nu influențează decizia de înregistrare a candidatei, iar aspectele vor fi examinate după ședință.

Acti­vista Maia Laguta, care a deve­nit cunos­cută opi­niei publice pen­tru pro­tes­tele pe care le-a deru­lat în ulti­mul dece­niu, majo­ri­ta­tea din­tre ele în faţa Pri­mă­riei Chi­şi­nău, a for­mat şi ea un grup de ini­ţi­a­tivă care a pri­mit lis­tele pen­tru colec­ta­rea sem­nă­tu­ri­lor în vede­rea înscri­e­rii în cursa elec­to­rală. Ea a lucrat la Cen­trul de cal­cul al Minis­te­ru­lui Agri­cul­tu­rii în cali­tate de eco­no­mist, în tele­vi­ziune şi radio, dar şi la Cen­trul de pro­te­cţie a drep­tu­ri­lor con­su­ma­to­ru­lui, fiind vice­di­rec­tor. Din 2006, este preşe­dinta Aso­ci­a­ţiei Obş­teşti „Sal­v­gar­dare”. În 2005, par­ti­cipă la ale­ge­rile par­la­men­tare în cali­tate de can­di­dat inde­pen­dent, dar obţine doar 0,06% din voturi.

Ana Guțu a fost admisă în cursa electorală, după ce Comisia a stabilit că 17701 de semnături prezentate de grupul de inițiativă sunt valabile, iar alte 1823 se anulează, drept nule și neavenite.

Ana Guţu, doc­tor în filo­lo­gie şi pro­fe­sor uni­ver­si­tar, a fost desem­nată drept can­di­dată la fun­cţia de preşe­dinte de către Par­ti­dul Poli­tic „Dreapta”. Guţu a fost, din 2009 până în 2014, depu­tată în Par­la­men­tul R. Mol­dova, fiind aleasă pe lis­tele Par­ti­du­lui Libe­ral (PL). În 2013, Ana Guţu împre­ună cu alţi 6 depu­taţi s-au des­prins de PL şi au for­mat „Par­ti­dul Libe­ral Refor­ma­tor” (PLR). În pre­a­jma ale­ge­ri­lor par­la­men­tare din noiem­brie 2014, în urma unor neînţe­le­geri în inte­ri­o­rul PLR, Ana Guţu a pără­sit for­ma­ţiu­nea, iar în sep­tem­brie 2015, a fon­dat un par­tid nou, numit „Dreapta”, care se pro­nu­nţă pen­tru uni­rea R.Moldova cu Româ­nia. Ana Guţu a fost autoa­rea sesi­ză­rii ca urmare a căreia Cur­tea Con­sti­tu­ţio­nală a recu­nos­cut limba română drept limba de stat a R. Mol­dova.

Valeriu Ghilețchi a fost înregistrat drept candidat la șefia statului după ce CEC-ul a declarat valabile 18602 de semnături și calificat nule 721 de semnături. În dosarul candidatului respectiv, doar 2299 de semnături au fost introduse și procesate în sistmeul electronic al CEC-ului, iar celelalte au fost verificate manual.

Vale­riu Ghi­leţ­chi, în vâr­stă de 56 de ani, este pri­mul pre­ten­dent la fun­cţia de can­di­dat la fun­cţia de preşe­dinte al R. Mol­dova care şi-a anu­nţat intenţia de a par­ti­cipa la vot. Ajuns în Par­la­ment pe lis­tele PLDM, Ghi­leţ­chi s-a deba­ra­sat de verzi atunci când a decis să voteze pen­tru demo­cra­tul Pavel Filip la şefia Guver­nu­lui, la înce­pu­tul aces­tui an, tre­când peste deci­zia par­ti­du­lui de a nu par­ti­cipa la guver­nare. Acesta este unul din pas­to­rii Bise­ri­cii „Isus Sal­va­to­rul” din Chi­şi­nău. Ante­rior a fost preşe­din­tele cul­tu­lui bap­tist din Repu­blica Mol­dova şi preşe­din­tele Fede­ra­ţiei Euro­pene Bap­tiste. Vale­riu Ghi­leţ­chi a can­di­dat inde­pen­dent şi la ale­ge­rile par­la­men­tare din anul 2001. Atunci, a obţi­nut însă doar 1,74% din voturi.