[doc]Dispare CNI-ul lui Donciu? Ministerul Justiției propune inspectori de integritate și un consiliu format din 7 persoane
Ministerul Justiţiei pregăteşte o reorganizare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Comisia care a fost fost formată acum doi ani riscă să se confrunte cu schimbări radicale. Proiectul este încă în lucru, dar prevede că actualii membri ai Comisiei îşi vor pierde funcţiile. În timp ce ministrul Justiţiei afirmă că după reorganizare, noua instituţie va funcţiona mai bine, reprezentanţii societăţii civile critică noua iniţiativă, iar unii din membrii actualei Comisii învinuiesc Ministerul că vor să distrugă instituţia.
Comisia actuală este formată din cinci membri, aleși pentru un mandat de cinci ani. Aceștia sunt propuși de către guvernare – trei membri, de către opoziție – un membru și de către societatea civilă – un membru. Comisia are menirea de a controla declaraţiile cu privire la veniturile şi proprietatea persoanelor, care deţin funcţii de demnitate publică. După noul proiect, CNI îşi va păstra denumirea, dar va avea alt format. Membrii actuali vor fi înlocuiţi cu un consiliu format din 7 persoane, câte un reprezentant desemnat de Parlamentul R. Moldova, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova, Societatea Civilă și un reprezentant al Sindicatelor.
Mandatul membrilor Consiliului urmează să fie de 3 ani. Aceștia ar putea fi revocaţi de către instituţiile care i-au desemnat. De asemenea aceştia se vor întruni numai în caz de necesitate. Consiliul va fi cel care va propune preşedintelui R. Moldova numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Comisiei. Totodată Consiliul nu va mai îndeplini funcţia de verificare a averilor funcţionarilor publici, această funcţie fiind atribuită inspectorilor de integritate, care vor fi aleşi prin concurs.
Noua iniţiativă a fost deja criticată de către unii din membrii actualei Comisii. Victor Strătilă, numit ca reprezentant al societăţii civile afirmă că reorganizarea este un act voit de a distruge CNI-ul, iar schimbările propuse vor face instituţia să fie una nefuncţională.
La râdul său, Ministrul Justiţiei Oleg Efrim neagă acuzaţiile. „Noi vrem ca această comisie să fie una eficientă, nu e vorba de oamenii care lucrează acolo. Noi urmărim nu numai să creăm instituţii, dar ca ele să mai fie şi funcţionale. Faptul că ei şi-au început activitatea şi deja verifică averile şi au rezultate, este bine, dar noi vrem ca să facem rezultate încă mai bune şi de aceia împreună cu colegii noştri din România lucrăm pentru un nou proiect de lege”.
Noua iniţiativă nu este însă nici pe placul reprezentanţilor societăţii civile, deoarece aceasta nu rezolvă problemele pe care le are instituţia acum. Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului nu vede nevoia reorganizării radicale a acestei instituţi. El crede că era logic de exclus numai neajunsurile actualei legi. „E straniu de ce au mers pe această cale. Noi ţinem minte că activitatea actualei Comisii a fost tergiversată aproape doi ani, iar după adoptarea noii legi, instituţia îşi va înceta activitatea şi nu se ştie cât timp va fi nevoie pentru ca noua comisie să înceapă iarăşi a funcţiona. În acest timp, funcţionarii publici vor încălca legea fără a risca să fie prinşi”.
Totodată, spune Ostaf, pare dubios că autorităţile au început lucrul asupra noii legi în ajunul alegerilor. „Astfel, s-a dorit evitarea mediatizării deoarece societatea civilă este supraîncărcată cu monitorizarea alegerilor”, susţine expertul. „Noile prevederi crează impresia că scot instituţia de sub controlul politicului, deoarece membrii Consiliului nu mai sunt numiţi de către partide dar sunt propuşi de instituţiile statului, care aparent sunt independente”. Însă, Sergiu Ostaf crede că, în realitate, politicienii vor căpăta şi o mai mare influenţă asupra instituţiei, deoarece membrii Consiliului vor avea atribuţii nelimitate şi vor putea demite conducerea foarte uşor. „Ei la rândul lor pot fi retraşi de către coducătorii organelor care i-au numit. Iar că instituţiile de stat sunt partajate după criterii politice este un lucru bine ştiut”, spune Ostaf. De asemenea, expertul afirmă că noua lege nu a rezolvat lipsa de transparenţă de care suferă actuala instituţie. Nici lipsa de împuterniciri de care duce lipsă CNI-ul în a depista funcţionarii care îşi tăinuiesc averile peste hotarele ţării nu a fost rezolvată, doarece în actuala formulă, cât şi în cea propusă de Ministerul Justiţiei, nu sunt prevăzute pârghii pentru solicitarea acestor informaţii de la instituţiile abilitate din afara ţării. „Pare straniu şi că Ministerul Justiţiei nu a modificat penalizările ridicole pe care le riscă funcţonarii publici care refuză să ofere detalii despre averile lor”, zice Ostaf.
Astăzi, 19 noiembrie, proiectul de lege urmează să fie discutat la Ministerul Justiției.
Amintim că, CNI și-a început activitatea propriu zisă la începutul anului 2013. Președintele CNI este Anatolie Donciu.
Alexandru Bolfa
