“Sunt abuzuri şi Uniunea Europeană va fi foarte fermă”

EXCLUSIV

Un interviu cu Maria Petre, deputat european din partea PD-L, membră a Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, membră a Delegaţei Comisiei parlamentare de cooperare Uniunea Europeană-Republica Moldova.

— Rezultatele scrutinului au nemulţumit atât partidele de opoziţie, cât şi alegătorii, provocând conflicte violente la Chişinău. Care ar fi soluţia civilizată a acestui conflict?

— Nu există o soluţie civilizată şi una necivilizată. Atâta timp cât oamenii, cetăţenii stau în stradă, cât tinerii şi partidele de opoziţie protestează, există o problemă şi ea trebuie rezolvată, nu ascunsă. Nici un guvern nu poate guverna împotriva cetăţenilor său la nesfârşit.

— Reverificarea listelor electorale dezvăluie numeroase fraude. Cum a fost posibilă fraudarea alegerilor, în prezenţa unei misiuni internaţionale atât de impunătoare de observatori?

— Nu ar trebui să fim naivi. Am auzit-o pe preşedinta misiunii de observatori ai PE în şedinţa comună cu AFET, desfăşurată zilele trecute, uimindu-se de liniştea aparentă din ziua votului. Pentru mine, ca om care a trăit şi în comunism, mă uimeşte uimirea dumneaei. Estonia a trecut prin comunism, dar se pare că doamna Marianne Miko a uitat. Metodele de fraudare sunt demult experimentate şi nu sunt la vedere. Ce pot face observatorii, e doar să constate ce se întâmplă în ziua votului şi imediat după. Apoi, în dezbaterea noastră în Parlament, s-a pus problema separării Misiunii OSCE de cea a Parlamentului European. Asta spune mult.

— A trecut mai mult de o săptămână de la acţiunile de violenţă, comise de poliţişti în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Patru tineri au fost omorâţi, iar numărul victimelor nu este definitiv. Ce spun parlamentarii europeni despre această situaţie?

— Toate structurile europene condamnă violenţele şi cer autorităţilor responsabile să le pună capăt. Vom avea nişte misiuni europene de anchetă, de la Consiliul Europei şi sperăm că şi de la Parlament. Vom decide acest lucru săptămâna viitoare, la Strasbourg, când dezbatem problemele R. Moldova.

Regimul de la Chişinău practică dublul limbaj

— La Chişinău, reprezentantul Uniunii Europene a chemat la conciliere. Să însemne acest lucru că ar trebui să ne împăcăm cu toţii cu un scrutin fraudat?

— În niciun caz. Tema rămâne fraudarea alegerilor. Diversiunile şi violenţele practicate de regimul Voronin au o singură ţintă: să schimbe vorba, subiectul. El rămâne, analizăm toate probele de fraudă care există deja şi propunem măsuri. Dacă va fi nevoie, sunt deja colegi deputaţi care propun, după analiza probelor, reluarea scrutinului. E vorba de politicieni cu greutate şi cu experienţă pe spaţiul estic.

— Ar putea, în final, şi instituţiile europene să recunoască valabilitatea unui scrutin fraudat?

— Nu, nu se pune problema recunoaşterii, nici nu există o procedură, un cadru legal, există însă angajamentele R. Moldova în relaţiile cu UE şi ele trebuie îndeplinite. Şi apoi e vorba de cetăţeni şi de drepturile şi libertăţile lor, asta e valoarea supremă a Europei.

— De fapt, listele electorale dezvăluie doar un segment de fraude, deoarece partidul de guvernământ a fraudat, pe parcursul timpului, zi de zi, rezultatele acestui scrutin. Concomitent, numeroase misiuni, reperezentând diverse insituţii europene, dădeau note pozitive stării democraţiei din R. Moldova. Cum a fost posibil acest lucru?

— În general, misiunile europene sau internaţionale utilizează limbajul diplomatic, e datoria lor să constate şi să încurajeaze orice progres, oricât de mic. Dacă urmăriţi, însă, dezbaterile noastre, din delegaţia UE-Moldova şi documentele votate în ultima reuniune, din octombrie 2008, la Strabourg, împreună cu colegii din Parlamentul de la Chişinău, veţi vedea că cererile noastre erau clare, ferme, neechivoce: modificarea Codului Electoral nu a răspuns standardelor Comisiei de la Veneţia, limitarea drepturilor celor cu dublă cetăţenie a fost condamnată la CEDO, posibilitatea alianţelor electorale şi multe altele care puteau garanta corectitudinea alegerilor. Regimul de la Chişinău practică dublul limbaj: una spun la Bruxelles şi Strabourg, alta fac acasă. S-au angajat formal, dar nu au făcut nimic. Acum avem rezultatele.

— O misiune a Parlamentului European urmează să ajungă în R. Moldova. Când va veni? Cum se va informa?

— Vom decide săptămâna viitoare şi vă promit să vă ţin la curent.

Voronin are de făcut un lucru simplu: să pună capăt abuzurilor

— Pe 15 aprilie, preşedintele Voronin a anunţat o aşa-zisă amnistiere a persoanelor reţinute şi cercetate în urma protestelor de la 7 aprilie. E o tentativă de lichidare a urmelor, spun observatori locali. S-ar putea ca această iniţiativă să fie legată şi de decizia Parlamentului European de a delega o comisie care ar investiga situaţia din R. Moldova. Cum, din ce surse, se va informa această comisie?

— Voronin are de făcut un lucru simplu: să pună capăt abuzurilor de orice fel şi să respecte drepturile fundamentale ale omului. Asta nu şterge, însă, nimic din ceea ce s-a petrecut deja: avem victime, avem sute de arestări, avem ziarişti răpiţi în plină zi din stradă, avem părinţi care nu ştiu nimic despre copiii lor de atâta timp, e mult prea grav. Misiunile europene se informează din toate sursele, mai ales când ştiu că avem de a face cu lucruri atât de periculoase şi de grave. Ştiu că mulţi studenţi basarabeni nu au avut curaj să meargă acasă, în R. Moldova, de Paşti. E îngrozitor să nu poţi merge în linişte şi siguranţă, la ai tăi, pentru o sărbătoare atât de mare pentru orice creştin. E condamnabil că, în secolul 21, trăim asemenea drame.

— În presa din străinătate au apărut mai multe articole în care unii observatori internaţionali fac dezvăluiri despre fraudarea scrutinului din R. Moldova. Vorbesc, însă, sub acoperirea anonimatului. Din ce cauză un observator internaţional s-ar teme să-şi dea numele când dezvăluie nişte adevăruri, probate deja?

— Nu ştiu, regret însă foarte mult că, din nişte motive extreme de serioase, n-am putut participa în misiunea de observare, deşi făceam parte din ea.

— Cum califică instituţiile europene decizia unilaterală a autorităţilor de la Chişinău de a introduce regim de vize pentru cetăţenii României? Există astfel de precedente în Europa?

— Sunt multe fapte, multe provocări, multe încercări ale regimului Voronin care sunt fără precedent. Sunt abuzuri şi Uniunea Europeană va fi foarte fermă. Uniunea îşi apără cetăţenii. Românii sunt cetăţeni europeni egali cu oricare alţi membri ai UE şi nu vom permite ca abuzul să persiste. Voronin trebuie să se hotărască şi să spună deschis, să-şi asume dacă vrea să pună în pericol speranţa cetăţenilor ţării pe care a condus-o de a deveni, într-un termen rezonabil, cetăţeni europeni.

Multe din faptele regimului comunist sunt fără precedent

— Acuzaţiile la adresa României continuă, în special după ce preşedintele Traian Băsescu s-a adresat Camerei Parlamentului cu un mesaj în care a explicat poziţia Statului român faţă de evenimentele din R. Moldova, mesaj urmat de modificarea Legii Cetăţeniei, care presupune simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române de către etnicii români din R. Moldova. Sunt persecutaţi funcţionarii care deţin cetăţenie dublă, deşi legislaţia R. Moldova nu interzice acest lucru. Cunoaşteţi asemenea precedente în spaţiul european?

— Cum spuneam, multe din faptele regimului comunist sunt fără precedent. O să repet ce am mai spus la Chişinău, în urmă cu ceva vreme: cu multe te poţi preface în relaţia cu o structură din care vrei să faci parte. Experienţa de aderare a României poate fi foarte utilă R. Moldova. Dar e foarte periculos să te joci cu criteriile politice, cu zona de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, cu libertatea şi independenţa presei, cu libertatea de a alege şi de a fi ales. Din păcate, aici suntem cu regimul Voronin.

— Un cetăţean român, dar şi american, preot ortodox în cadrul Mitropoliei Chişinăului, aflată în subordinea Patriarhiei ruse, este arestat la Chişinău sub acuzarea că ar fi organizat şi ar fi instigat acţiunile devastatoare de la 7 aprilie. În condiţiile din R. Moldova, cum şi-ar putea demonstra nevinovăţia acest cetăţean?

— Repet, cetăţenii români sunt cetăţeni europeni şi nu vor fi lăsaţi în voia soartei, e suficient să solicite sprijinul instituţiilor responsabile din România şi din UE.

— Ultimele evenimente au demonstrat că drepturile omului, în R. Moldova, sunt doar o noţiune declarativă. Asta după 20 de ani de Independenţă şi de afiliere la diverse instituţii europene, cum ar fi şi Consiliul Europei. Unde am greşit noi, astfel încât am ajuns acolo de unde am pornit?

— Eu cred ca lucrurile nu au fost în regulă niciodată. Amintiţi-vă cât de multe incidente grave au avut loc în ultimii 2-3 ani, amintiţi-vă de eliberarea lui Ivanţoc şi a lui Popa, de tinerii forumişti, de lipsa de libertate a presei. Eu am ascultat la postul public de radio, în octombrie, nişte ştiri într-un stil de propagandă şi minciună care depăşea cu mult ce auzeam pe timpuri, în România lui Ceauşescu. Toate s-au acumulat şi au condus la ceea ce avem acum. Daţi-mi voie să închei spunând încă o dată că România rămâne avocatul din interiorul UE pentru ca dorinţa imensei majorităţi a cetăţenilor din R. Moldova de a avea un viitor European să se împlinească şi pentru că suntem foarte aproape de Noaptea Învierii vă doresc tuturor ca Lumina acestui Paşti să învingă definitiv întunericul.

Pentru conformitate, Aneta Grosu