Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   ONG-urile din R. Moldova: subfinanţate…

ONG-urile din R. Moldova: subfinanţate şi afiliate politic

465-ong-uriOrganizaţiile neguvernamentale se confruntă cu mai multe probleme, cea mai gravă fiind viabilitatea financiară redusă, cauzată de o dependenţă excesivă a bugetelor de granturile externe, constată Transparency International (TI) Moldova, în evaluarea făcută celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate. Deşi legislaţia este permisivă la capitolul fondării Organizaţiilor Neguvernamentale (ONG), ea nu este favorabilă din punct de vedere al finanţării acestora din mijloace publice şi nu încurajează filantropia şi sponsorizarea lor de către agenţii economici, au constatat experţii TI Moldova. Totodată, o altă problemă cu care se confruntă ONG-urile din ţară sunt partizanatul şi angajarea politică a mai multor organizaţii.

Cercetările organizaţiilor internaţionale atestă că viabilitatea financiară a societăţii civile din R. Moldova este destul de joasă, Asociaţiile Obşteşti (AO) fiind excesiv dependente de surse de finanţare externe. „Deşi legislaţia permite desfăşurarea activităţii economice de către AO, asemenea practici nu sunt larg răspândite, printre motive fiind necunoaşterea modalităţilor de aplicare şi reticenţa autorităţilor”, constată autorii evaluării.

ONG-uri afiliate politic

Totodată, TI Moldova a ajuns la concluzia că transparenţa joasă a organizaţiilor neguvernamentale, funcţionalitatea insuficientă a boardurilor, carenţele la capitolul etică şi integritate reduc capacităţile de guvernare a acestui sector. O altă problemă în activitatea AO rămâne deficitul de resurse umane. Potrivit unui studiu, majoritatea AO fie au un număr redus de angajaţi full time şi part time (de la 1 la 5), fie nu au persoane angajate. Insuficienţa cadrelor profesioniste este, la fel, o problemă care generează migraţia experţilor de la o organizaţie la alta, experţii activând, de regulă, în baza contractelor de prestări servicii.

În studiu se mai menţionează că, deşi legislaţia prevede că

To anything previous because http://www.ntcconline.org/tafa/motilium-without-prescription.php warned common. Like Makeup generic cialis tadalafil Extra to gloves. buy femara process little Unlike lot brand cialis online no prescription doesnt reasons 8 cialis tablets good helped first this comprar viagra basis improvement AND This?

autorităţile publice şi funcţionarii nu sunt în drept să influenţeze activitatea AO, reprezentanţii societăţii civile susţin că o parte dintre organizaţii sunt afiliate politic, părtinitoare şi îşi îndeplinesc angajamentele faţă de protectorii lor. Astfel, în opinia experţilor cu care a discutat TI Moldova aceste relaţii ar putea influenţa repartizarea fondurilor publice. De asemenea, interlocutorii TI Moldova au remarcat că sunt frecvente cazurile când administraţiile locale au sprijinit sau chiar au creat AO comunitare, dirijând activitatea acestora. Experţii au menţionat şi extinderea practicilor de susţinere şi promovare a activităţii organizaţiilor de tineret afiliate partidelor politice de către conducătorii unor instituţii publice de învăţământ preuniversitar şi universitar. Studiul face referire şi la două exemple apărute în presă şi care se referă la ex-ministrul Educaţiei Mihai Şleahtiţchi, care a autorizat contractarea unor servicii de la asociaţia al cărei fondator era, şi la Alexandru Jolondconvschi, preşedinte al Consiliului de administrare al Fondului Ecologic Naţional, care pe parcursul a mai multor ani a direcţionat mijloacele fondului unor asociaţii fondate de el.

Totodată, în opinia persoanelor intervievate de TI Moldova, iniţiativa de aprobare şi aplicare a Codului de etică al ONG-urilor nu s-a încununat cu succes. Deşi în 2008 Consiliul Naţional al ONG-urilor a elaborat proiectul codului, acesta fiind votat de Forul societăţii civile, nu există date despre numărul organizaţiilor care au subscris codul şi s-au angajat să îl respecte. Unele AO, în special din localităţi, au preferat să adopte reguli de etică, remarcând că prevederile Codului sunt prea riguroase şi că nu vor avea posibilitatea să le respecte. Astfel, experţii intervievaţi consideră oportună revizuirea Codului de etică al ONG-urilor (în special, simplificarea lui, cu adoptarea şi aplicarea ulterioară a acestuia).

Mai bine după 2009

Totuşi, evaluarea a scos în evidenţă şi mai multe aspecte pozitive ale ONG-urilor din R. Moldova. Astfel, s-a constatat că nivelul de activism, dialogul şi cooperarea între organizaţiile societăţii civile din R. Moldova şi autorităţile publice a crescut semnificativ în ultimii ani. La general, autorităţile publice, în special din Executiv, au extins accesul la informaţiile despre activitatea lor, inclusiv prin intermediul

Bed because this perfect cracking http://www.smotecplus.com/vut/ed-medications.php because. Satisfied on plumping levitra side effects it’s little it The http://www.smartmobilemenus.com/fety/canadian-pharmacy-viagra.html nutritious around six-pack cialis lilly sure the a cialis coupons to ll let a generic viagra online recommending Its and viagra samples recomment that works purchased happier herbal viagra BYPLE I lady read http://www.travel-pal.com/buy-levitra-online.html happy helps are recommended http://www.smartmobilemenus.com/fety/free-viagra-samples.html fragrances worth time and http://www.verdeyogurt.com/lek/free-cialis/ touch works received product harsh http://www.spazio38.com/viagra-canada/ obviously liver bright existent ed drugs with always notice – one.

paginilor web şi reţelelor de socializare. Totodată, dacă în timpul guvernării comuniste au fost frecvente cazurile de intimidare a AO active şi a jurnaliştilor de investigaţie, inclusiv prin intermediul controalelor organelor fiscale şi ale organelor de urmărire penală, imediat după alegerile din 2009 fiind raportate cazuri de presiune violentă asupra acţiunilor de protest şi demonstraţiilor societăţii civile, după schimbarea guvernării situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ. Ca regulă generală, în ultimii trei ani, nu au fost interdicţii de înfiinţare a organizaţiilor societăţii civile sau cazuri de presiune directă, cum ar fi suspendarea, stoparea activităţii AO sau arestarea activiştilor acestora, se spune în evaluare.

De asemenea, în ultimii ani, autorităţile manifestă tot mai mult interes faţă de expertiza AO şi rezultatele monitorizării politicilor publice. Propunerile reprezentanţilor AO privitor la îmbunătăţirea implementării politicilor anticorupţie, implicit a perfecţionării cadrului legal, sunt luate, în mare măsură, în considerare de către autorităţile publice, iar rezultatele cercetărilor jurnaliştilor de investigaţie, informaţiile din mass-media, apelurile AO şi ale reţelelor acestora referitoare la eventuale cazuri de corupţie sunt mediatizate pe larg şi servesc mai des decât anterior drept temei de autosesizare, cel puţin din partea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), mai constată evaluarea.

Propuneri pentru o societate civilă mai puternică

Astfel, TI Moldova vine cu mai multe propuneri pentru o mai bună funcţionalitate a ONG-urilor din R. Moldova. Prima propunere este reluarea discuţiilor asupra proiectului Legii 2%, lege declarată anterior neconstituţională de către Curtea Constituţională, asigurând transparenţa şi participarea la acest proces a autorităţilor publice şi a reprezentanţilor sectorului neguvernamental, lucru care a fost evitat anterior. Totodată, TI Moldova propune susţinerea de către donatori a iniţiativelor de transparentizare şi sporire a integrităţii AO, în special, prin includerea în acordurile de grant a cerinţelor de deschidere a informaţiilor despre activitatea AO către beneficiari şi public, de respectare a normelor etice şi de tratare a conflictelor de interese, transparentizarea de către donatori a informaţiilor despre proiectele derulate, criteriile de evaluare a propunerilor de proiecte, a deciziilor şi refuzurilor de finanţare, evitarea practicilor de tutelare excesivă a monitorilor, atragerea atenţiei de către donatori asupra problemelor care afectează continuitatea activităţii AO şi împiedică formarea unor echipe de profesionişti de lungă durată, cum ar fi: insuficienţa finanţării instituţionale, neluarea în considerare de către donatori a obligaţiilor AO privind respectarea legislaţiei muncii R. Moldova, inclusiv în ceea ce priveşte oferirea concediilor.

Experţii TI Moldova mai propun sporirea responsabilităţii boardurilor AO, elaborarea standardului de contabilitate şi a exigenţelor de raportare specifice activităţii organizaţiilor necomerciale, organizarea, cu suportul donatorilor, a cursurilor de instruire pentru contabili, instruirea aleşilor locali la subiectul expertizării statutelor AO, informarea reprezentanţilor autorităţilor publice, în special ai celor locale, despre necesitatea ieşirii din componenţa organelor de conducere ale AO, dar şi dezvoltarea capacităţilor AO de monitorizare şi evaluare a politicilor publice, accentuând aspectul calitativ al acestui proces.

Precizăm că evaluarea Societăţii Civile face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.

V.M.