Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Copiii judecătorilor devin judecători

Copiii judecătorilor devin judecători

247-fiscticanInstitutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei  structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi. Numele acestora continuă să vorbească de la sine.

La 31 martie 2009, în incinta INJ a avut loc ceremonia oficială de înmânare a atestatelor primei promoţii de absolvenţi – candidaţi la funcţiile de judecător şi de procuror. La festivitate a fost prezent Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al R.Moldova, alte autorităţi guvernamentale, tutorii şi rudele absolvenţilor. În unele cazuri, rudele proaspeţilor judecători erau în calitate de tutori şi viitori colegi de judecătorie. Circa jumătate dintre persoanele admise la INJ sunt fii, fiice, fraţi, soţi ai actualilor judecători, procurori sau funcţionari din domeniul justiţiei.

La finele lunii martie, într-o atmosferă festivă, şi-au primit diplomele de absolvire a INJ peste 20 de tineri. Printre ei erau Olesea Visternicean, Ruxanda Pulbere, Ion Neguriţă, Victoria Lanovenco, Natalia Clevadî, Ion Brânză. La festivitate erau prezenţi şi mulţi dintre formatori, adică profesorii grupelor de viitori judecători şi procurori. Formatorii au deseori nume comune cu studenţii, iar uneori nu au nume comune, dar au grade directe de rudenie cu ei. Astfel, pagina web îi prezintă în calitate de formatori pe Eugenia Fistican, Sergiu Brânză, Valeria Şterbeţ, Veaceslav Didâc, Dumitru Visternicean.

Printre tinerii care îşi continuă studiile sau au absolvit deja această instituţie, mai găsim nume comune cu al Eugeniei Fistican, preşedinta INJ, cu al lui Ion Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, al fostului judecător Ion Bosîi, al ex-viceministrului Justiţiei Mihai Buşuleac, a ex-judecătorului Gheorghe Ulianovschi, al profesorului de drept penal Igor Hadârcă, al profesorului de drept procesual Gheorghe Macovei, al lui Andrei Negru, la fel profesor universitar. De asemenea, un şir de procurori şi ex-procurori şi-au avut numele purtate prin sălile de studii ale INJ, fără ca ei să studieze nemijlocit în această instituţie.

Numărul de tineri înscrişi la INJ în fiecare an este foarte mic, iar numărul doritorilor de a studia este foarte mare, ajungând să concureze câte 6-7 candidaţi pentru un loc. În acest context, listele persoanelor înscrise arată că, de la 40 la 55% dintre persoanele înmatriculate în grupele pentru viitori judecători sunt fii, fiice, surori sau alte rude ale unor actuali sau foşti judecători. Şi în grupele pentru pregătirea procurorilor se atestă câte o treime de purtători ai unor nume cunoscute deja în birourile procuraturilor.

Calitatea studiilor persoanelor înmatriculate este diferită, unii, având rude şi printre formatori, se pare că muncesc asiduu şi susţin examenele în bază de cunoştinţe academice. Alţii, însă, se bucură şi la propriu şi la figurat de cunoştinţele pe care le au printre judecători sau formatori.

Am încercat să punem în dezbatere această temă, privind la acest subiect prin prisma eticii profesionale.

La Institutul Naţional de Justiţie am fost informaţi că preşedinta instituţiei, Eugenia Fistican, nu este şi nu va fi în zilele următoare. Întrebând dacă ar fi cineva abilitat să ne explice problemele de etică, din anticameră ni s-a recomandat: „Discutaţi cu Veaceslav Andreevici Didâc, adjunctul doamnei Fistican”.

Veaceslav Andreevici s-a arătat surprins de întrebarea noastră.
— Pe doamna Fistican să o întrebaţi, când o să vină.
— Dar Dvs. aveţi o opinie personală asupra acestui fapt?
— Eu nu am văzut această listă a lor, eu nu ştiu cine a intrat dintre ei, nu cunosc (Dl. Didâc este şi formator, le predă acestor tineri tactica criminalistică – n.r.).
— Dar, în principiu, fără să ne referim la vreun nume, e vreun conflict de interese în această situaţie sau nu?
— Mi-aţi pus o întrebare prea generală, eu nu pot răspunde la aşa întrebări generale.
— Dar Vă rog să îmi spuneţi ce zice legea şi Codul Etic pentru asemenea cazuri, foarte concret.
— Aşa întrebări trebuie să ni le expediaţi în scris. Daţi-ne o scrisoare, noi o să o examinăm.

După acest dialog, am încercat să aflăm opinia preşedintelui Comisiei de Admitere la INJ, Vladimir Grosu. El este, de asemenea, şi reprezentantul guvernamental al R. Moldova la CEDO. La telefonul acestuia de la Ministerul Justiţiei ni s-a spus că Vladimir Grosu este foarte ocupat, va fi ocupat foarte mult şi în zilele următoare, de aceea nu va putea răspunde la întrebări. Deşi nu ni s-a explicat clar cu ce anume este ocupat, colegii acestuia au mai spus că nu se pot pronunţa asupra activităţii lui din cadrul INJ, deoarece e o muncă didactică care nu ţine de funcţia sa din cadrul Ministerului Justiţiei.

Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Tudor Popovici, a predat recent şi un curs de etică în cadrul INJ. Referindu-se la situaţia în care jumătate dintre cei înscrişi la INJ sunt fii de judecători şi avocaţi, el a declarat că un conflict de interese ar putea apărea mai târziu, atunci când aceşti tineri vor intenţiona să se angajeze în instituţiile judiciare. „Fiul sau fiica, sau altă rudă a unui judecător nu va putea niciodată munci în subordinea acestui judecător”. El susţine însă că fraţii, surorile sau copiii judecătorilor au dreptul deplin să studieze oriunde, inclusiv în cadrul acestui institut. L-am mai întrebat dacă la înmatricularea la acest institut ar putea să se facă uz de scheme de corupţie, pentru a înscrie fiii judecătorilor sau chiar ai formatorilor. „Iată în Comisia de admitere nu trebuie admis nimeni care ar avea un grad de rudenie cu cineva dintre candidaţi. Pe când la etapa predării – nu e o problemă dacă un profesor predă într-o grupă în care îşi face studiile şi copilul său. Important e ca în perioada de examinare copilul să nu ajungă să susţină examenul doar în faţa părintelui. Cel puţin acum la examene sunt mai mulţi profesori”, a declarat judecătorul Popovici, adăugând că, în prezent, la INJ este un program foarte încărcat, şi nimeni nu poate să îl depăşească fără a studia în profunzime.

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei, spune: „Cunosc problema afilierii de rudenie la această instituţie. Dar situaţia de acolo e o derivată a atmosferei generale care domină instituţiile de justiţie, o atmosferă de subordonare politică care macină domeniul din interior. Nu voi aduce acuzaţii şi nu voi condamna acum pe cineva anume. După ce vom avea o nouă componenţă a CSM, vom analiza situaţia de la INJ prin prisma integrităţii morale şi prin excluderea posibilităţilor de afiliere obscură”.

Va urma

Alina Radu