„Cimitirul Eroilor” – proprietate cu oseminte
Cenuşă, ţigări, cărţi de joc, sticle de bere – sunt doar câteva dintre obiectele care se „odihnesc” pe mormintele eroilor de la „Cimitirul de Onoare”. Vândut la licitaţie în 2007, acesta rămâne proprietate privată a unei firme cu capital francez. Proprietarul a renunţat la ideea unor construcţii pe acest teritoriu, însă osemintele rămân, deocamdată, proprietatea sa.
„Cimitirul de Onoare” sau „Cimitirul Eroilor” rămâne o problemă deschisă pentru autorităţi, dar mai ales pentru cei care cinstesc memoria eroilor căzuţi în lupte. Distrus, apoi vândut, acest monument istoric, care, potrivit legii, ar trebui ocrotit de stat, astăzi luptă să-şi restituie statutul. În timp ce sufletele soldaţilor speră să-şi găsească liniştea, autorităţile dau vina unii pe alţii pentru situaţia creată.
„Cimitirul Eroilor”, vândut pentru 70 de milioane
Deşi doar pe 3 mai a.c., zeci de elevi şi soldaţi s-au adunat să facă ordine în „Cimitirul Eroilor”, deja la sfârşitul aceleiaşi luni, pot fi găsite cu uşurinţă sticle goale de bere aruncate pe teritoriul cimitirului, cutii de lapte, pachete de ţigări, cărţi de joc. Vara încă nu a păşit cu fermitate, dar la „Cimitirul de Onoare” deja s-au copt frigărui, autorii chefurilor lăsând urme de cenuşă, gunoi şi iarbă mototolită. Cu toate că oamenii care locuiesc în preajmă susţin că trec pe aici doar ca să ajungă la trasă şi nu ca să arunce gunoiul, resturile găsite pe teritoriu demonstrează contrariul. Cât timp va dura această dezordine este o întrebare retorică. Nici măcar autorităţile nu pot să ofere un răspuns, cel puţin evaziv, în legătură cu situaţia creată.
Peste 1000 de militari originari din şase state beligerante au fost înmormântaţi la „Cimitirul Eroilor”. Pe parcursul câtorva secole, însă, aceştia nu-şi pot găsi liniştea de veci. Cimitirul datează de la răscrucea secolelor XIX-XX şi a fost amenajat şi întreţinut într-o ordine exemplară până după cel de-al Doilea Război Mondial, când autorităţile sovietice l-au distrus cu desăvârşire. Între anii 1961-2007, pe acest teritoriu a funcţionat Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie şi Spitalul de Tuberculoză, iar la 15 octombrie 2007, o parte a acestui teren a fost vândută la licitaţie, în urma unei decizii guvernamentale, contra sumei de 70 de milioane de lei.
Un act de vandalism
„Da, este proprietatea cuiva, dar această proprietate e cu oseminte”, se indignează istoricul Ion Negrei, care consideră că cimitirul este supus unor „acte de vandalism. Este distrugerea unui monument istoric de cultură, distrugerea memoriei istorice”. Negrei consideră că lucrurile nu sunt întâmplătoare şi că cineva ar fi pus umărul la situaţia dată. „Acest cimitir a fost distrus intenţionat. Este un cimitir cu o istorie de peste 100 de ani, unde sunt înmormântaţi eroi ai câtorva state şi este foarte trist că un cimitir unicat în Europa este într-o situaţie deplorabilă”, spune istoricul. Mai mult, pe parcursul anilor, situaţia nu se schimbă, fapt care pare dubios. „Am senzaţia că nimeni nu acţionează nici într-un fel. Ei cercetează în stânga-în dreapta, dar nu se întreprinde nimic”, declară Ion Negrei.
„Cimitirul de Onoare”, în prezent, este proprietate privată a SRL „Buiucani Real Estate Holding”, firmă cu capital francez. Proprietarul, care nu ştia că achiziţionează, de facto, un cimitir, îşi dorea să facă mai multe construcţii pe acest teritoriu. În 2013, a fost creată o comisie, printr-o dispoziţie a premierului Iurie Leancă, ce urma să examineze problema şi să propună soluţii. Comisia a încercat, în repetate rânduri, să ia legătura cu patronul acestui teren, pentru ca, în final, să reuşească să discute cu acesta, explicându-i ce reprezentă, de fapt, proprietatea sa.
Monument istoric (ne)ocrotit de stat
Proprietarul SRL „Buiucani Real Estate Holding” nu ştia ce cumpără, fiind sigur că achiziţionează un teren pustiu. „Înainte de a-l vinde, într-o singură noapte, spitalul a fost demolat, a fost nivelat absolut totul. Am citit documentul de vânzare-cumpărare, unde scria că terenul nu avea construcţii, adică era un teren liber”, spune Zoia Jalbă, consultantă principală în Direcţia documentare parlamentară. După discuţii, patronul firmei a căzut de acord să nu construiască nimic pe acest teritoriu, ba chiar e gata să renunţe la teren cu condiţia să i se restituie banii investiţi sau să i se ofere un alt teren în centrul Chişinăului.
Deşi conform Regulamentului cu privire la cimitire, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1072 din 22 octombrie 1998, compartimentul V (Închiderea şi lichidarea cimitirelor), „cimitirele şi locurile de înmormântare ce nu funcţionează, precum şi locurile de înmormântare a militarilor participanţi la diverse acţiuni militare sunt monumente ale cultului şi istoriei”, iar pe teritoriul acestor cimitire „se interzice construcţia diverselor clădiri sau edificii ce nu ţin de funcţionarea lor”, actul de vânzare-cumpărare pare a fi unul legal. Asta pentru că „sunt recunoscute drept monumente doar acele obiecte care sunt înscrise în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat”. În Registrul dat, însă, „pe adresa mun. Chişinău, bd. Decebal, nr.17, nu este menţionat vreun monument ocrotit de stat”, anunţă Agenţia Proprietăţii Publice din subordinea Ministerului Economiei.
Osemintele eroilor din şase state beligerante
Cu o explicaţie vine Ministerul Culturii. „În Registru este inclusă partea cimitirului de pe adresa Munceşti. Acest teren, însă, figurează pe bd. Decebal. Este o chestiune juridică şi nu ştiu cum va fi rezolvată. Acum două săptămâni, am propus, la Consiliul Monumentelor Istorice, ca şi această porţiune, care este parte integrantă a cimitirului, să fie unificată într-un singur obiect”, spune Gheorghe Postică, viceministrul Culturii. „Deşi figurează cu adresa Munceşti, teritoriul cimitirului trece şi pe Decebal, ceea ce nu înseamnă că această porţiune nu trebuie să fie protejată şi că îşi pierde importanţa de monument”, adaugă acesta. Totodată, Ministerul Culturii propune un nou proiect de lege, „Legea mormintelor şi operelor comemorative de război”, care prevede şi ocrotirea mormintelor de război, indiferent de faptul dacă acestea sunt sau nu incluse în registru. „Cred că, în iulie, această lege va fi adoptată de Parlament”, consideră Gheorghe Postică.
Cu o iniţiativă de soluţionare a situaţiei „Cimitirului de Onoare” vine şi Ministerul Apărării, punând la dispoziţia „Societăţii „Buiucani Real Estate Holding” SRL un teren aflat la balanţa Armatei Naţionale, situat în acelaşi sector al Chişinăului. În acest sens, este necesară aplicarea procedurii de trecere a terenului nominalizat din domeniul public în domeniul privat al statului”, anunţă Vitalie Ciobanu, şeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară. În aceeaşi ordine de idei, „a fost propus să fie exhumate toate osemintele şi să fie îngropate pe un alt teritoriu. Sigur că nu am acceptat. Este ceva ieşit din comun”, susţine Zoia Jalbă, consultantă principală în Direcţia documentare parlamentară.
Reprezentanţii celor şase ţări au fost înmormântaţi la „Cimitirul Eroilor” pe parcele. Astfel, parcela română cuprindea 66 de morminte cu eroi români, parcela rusă – 27 de morminte cu acelaşi număr de eroi căzuţi în lupte, parcela austriacă – cinci morminte cu cinci eroi austrieci identificaţi şi un mormânt cu 24 de eroi austrieci neidentificaţi, parcela cehoslovacă – două morminte comune cu 39 de eroi, parcela franceză – 34 de morminte cu 35 de eroi, iar parcela poloneză – cinci morminte cu şase eroi. După unele date incomplete, în „Cimitirul Eroilor” au fost înmormântaţi circa 1645 de militari originari din şase state beligerante, dintre care 572 sunt eroi neidentificaţi.
