Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Sate însetate. Când politicienii…

VIDEO Sate însetate. Când politicienii s-au obișnuit să promită, iar oamenii – să spere

Screenshot

Pus pe hârtie încă în 2011, proiectul de aprovizionare cu apă potabilă a 11 localități din raionul Hîncești a fost, de-a lungul anilor, obiectul promisiunilor mai multor guvernări.

În anul electoral 2025, în hora promisiunilor a intrat și guvernarea PAS, care dădea asigurări că lucrările vor fi finalizate în decembrie, iar „15 mii de persoane vor avea acces la apă”.

Deși s-au făcut pași în acest sens, iar investițiile au ajuns la circa 160 de milioane de lei, fântânile contaminate microbiologic, inclusiv cu materii fecale, cât și poluate chimic, rămân sursa principală de apă a celor care urmau să beneficieze de pe urma proiectului. 

Fântânile contaminate – principala sursă de apă pentru oamenii de la sate

75% din fântânile din întreaga țară au apă neconformă, spun specialiștii de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică. O situație asemănătoare o atestăm și în raionul Hîncești, pe malul Prutului. Șeful Centrul de Sănătate Publică din raionul Hîncești, Oleg Cebotari, declară că investigațiile efectuate în ultimii ani arată că, în majoritatea cazurilor, apa din fântâni nu respectă indicatorii de calitate și nu este sigură pentru consum. Rezultatele analizelor indică atât contaminare microbiologică, inclusiv cu materii fecale, cât și poluare chimică, provenită din activități agricole sau gospodărești. Totuși, fântânile rămân principala sursă de apă pentru oamenii de la sate.

Fântână în satul Bujor, raionul Hîncești

În satul Bujor, raionul Hîncești, apa este un lux care se ascunde la 20–30 de metri adâncime, în cele câteva zeci de fântâni.

Surprindem o femeie care are în grijă trei copii. Aceasta spune că nu a avut niciodată apă în ogradă. Cu apă de băut se aprovizionează de la magazin, iar cu apă pentru necesitățile gospodărești – de la fântână.  

Locuitoare a satului Bujor, raionul Hîncești, în timp ce își umple căldările cu apă

ZdG: Dar de câte ori veniți la fântână?
Locuitoarea din Bujor: Ehehe! Cu trei copii, e foarte necesară apa. 
ZdG: Deci, faceți drumul acesta, de acasă până la fântână, de multe ori.
Locuitoarea din Bujor: Da, de multe ori. Pe zi, de vreo trei-patru ori. Obligatoriu.

Vasile, un alt locuitor al satului Bujor, spune că recent și-a săpat o fântână, iar acum se bucură de apă direct de la robinet. 

„L-am întrebat: domn primar, când noi o să avem apă? El o spus: «Domnule Vasile, apă o să fie, dar nimeni nu știe când…» Așa că mi-am făcut fântână, mi-am făcut baie. Eu acum trăiesc ca la oraș. Am fântână, dar când va fi apa? O tras pe lângă gard, o râmat drumul cela, dar când o să fie apa? Se pune întrebarea: când o să fie apa?!” se întreabă retoric bărbatul.

Vasile, locuitor al satului Bujor, în discuție cu ZdG

Aceeași situație o găsim și la Obileni, într-un sat vecin, aflat la câțiva kilometri depărtare. 

ZdG: De unde luați apă, de câte ori pe săptămână, pe zi?
Locuitor din Obileni: Of, Doamne! De la fântână, sunt fântâni și aduci 2–3–4 căldări, cât îți trebuie. 
ZdG: Deci, în fiecare zi, acum, că n-aveți apă, mergeți și aduceți apă?
Locuitor din Obileni: Nu numai eu, toată lumea merge. Sunt care au fântâni la poartă, dar sunt care n-au și e nevoit să să ducă să aducă, de aceea, ne străduim să aducem apă. 
ZdG: Deci, întotdeauna, de când locuiți aici, ați adus apă. N-aveți robinet?
Locuitor din Obileni:Nu. Așteptăm cu drag să vină. 

Și la Cotul Morii apa rămâne un lux, iar fântânile – principala sursă de aprovizionare cu apă. 

Locuitoare din Cotul Morii: De 15 ani așteptăm, de 15 ani așteptăm, lumea cară cu căldările din fântână. În fântâni o secat, că aici pe deal nu prea este apă, și tragem și noi nădejde, sperăm mult, mult, mult. 
ZdG: Mai sperați că o să aveți anul acesta apă?
Locuitoare din Cotul Morii: Da, da. Sperăm că o să fie apă.
ZdG: Ei promit, iar dumneavoastră sperați?
Locuitoare din Cotul Morii: Da, dar ce-o să facem? Suntem acei care așteptăm, răbdăm și sperăm. Sperăm mult că o să fie apă. 

Locuitoare a comunei Cotul-Morii, raionul Hîncești

Soluția care a rămas la nivel de promisiune

Oamenii tot speră din 2011… Atunci a fost pus pe hârtie proiectul unui complex de aprovizionare cu apă pentru 11 localități. Printre ele – și Cotul Morii, localitate construită de la zero după inundațiile din 2010. Sistemul urma să capteze și să filtreze apă din Prut, iar ulterior să fie transportată prin conductele magistrale până la marginea localităților.

„Mă oblig să contribui cu tot ce pot pentru ca toate proiectele inițiate să fie finalizate. Aici este vorba despre apeduct (…)”, declara fostul premier Vlad Filat în 2013, la evenimentul de inaugurare a școlii din Cotul Morii, construită de la zero, atunci când a și primit titlul de Cetățean de onoare al localității. 

Vlad Filat, în timp ce promitea finalizarea apeductului la Cotul-Morii. Septembrie 2013

Deși proiectul urma să fie finalizat până în 2016, acest lucru nu s-a întâmplat. Singura certitudine a fost majorarea costurilor – de la 50 la 73 de milioane de lei, și ulterior, stoparea lucrărilor. În anii ce au urmat, lucrările au fost reluate sporadic, iar proiectul a făcut obiectul discursurilor și promisiunilor electorale.

„După mai multe demersuri către domnul prim-ministru al R. Moldova, domnul Pavel Filip, și către conducerea PDM, acest proiect a luat viață. Ceea ce țin să-i mulțumesc și domnului Pavel Filip pentru implicarea la construcția acestui apeduct, pentru cele 10 localități din lunca râului Prut”, declara în 2018 fosta primară a comunei Cotul Morii, Lucica Guștiuc, în plină campanie electorală. 

Ex-primărița comunei Cotul-Morii, Lucica Guștiuc, în timp ce vorbește despre reluarea lucrărilor asupra apeductului de către Guvernul Filip. Octombrie 2018

Și Ion Chicu, în 2020, când era premier, a vizitat de două ori satul Cotul Morii. Fiecare vizită se solda cu promisiuni optimiste.

„În timp, vorbim despre finalizarea proiectului către sfârșitul anului (2020, n.r.), ceea ce ține de magistrala de conectare a localităților trebuie să fie finalizat și, firește, la acea etapă, trebuie să fie asigurat și acel număr minim de consumatori pentru ca tot sistemul să funcționeze bine”, declara Chicu. 

Fostul premier Ion Chicu, în vizită la Cotul-Morii. Iulie 2020

Asigurările oficialilor au rămas doar la nivel de promisiuni. Complexul nu a fost finalizat nici până la sfârșitul anului 2020. 

În prezent, Ion Chicu, actual deputat în Parlament, acuză guvernarea PAS de nereușita acestui proiect. 

ZdG: Acest proiect nu este gata nici până în prezent. Ce v-a făcut atunci să promiteți că va fi gata, va fi finalizat până la sfârșitul anului 2020?
Ion Chicu: Sunteți de la Ziarul de Gardă? Ziarul care promovează doar minciuna? Deci, acel proiect a fost în 2020 revigorat, a venit guvernul PAS și l-a închis și a îngropat 70 de milioane de lei, iată ce a fost. Succes!

Un proiect de milioane, completat cu un alt proiect de milioane

Și chiar dacă promisiunile făcute de fostul premier Ion Chicu ar fi fost îndeplinite, oamenii din cele 11 localități nu ar fi putut beneficia de apa din Prut, întrucât niciuna dintre localități nu avea construită o rețea internă care ar fi permis transportarea apei de la conductele magistrale din  marginea localităților până la consumatori.

Astfel, în 2020, Consiliul Raional Hîncești demarează un nou proiect, complementar celui inițiat în 2011. De această dată, urmau a fi construite rețelele interne în nouă localități beneficiare, opt dintre care beneficiare ale proiectului inițial. 

„Am făcut o analiză și am înțeles că nu-i destul să avem numai proiectul ăsta cu magistrala, pentru că nicio localitate n-avea rețele interne. Și atunci noi am avansat, am depus un alt proiect paralel cu acela care era, pentru rețele interne”, spune Iurie Levinschi, ex-președinte al Raionului Hîncești, actual deputat PAS. 

În 2022, compania „Darnic gaz”, în asociere cu firma „Am Sisteme”, câștiga licitația de 60 de milioane de lei pentru construcția rețelelor din interiorul localităților. Selectată după criteriul celui mai mic preț oferit, firma a încasat suplimentar, în baza a trei acorduri adiționale de majorare, încă 7,4 milioane de lei. 

Astfel, proiectul de construcție a rețelelor interne în nouă sate din raionul Hîncești a ajuns să coste 67,4 milioane de lei.

Lucrări efectuate între 72–92% în 33 de luni de lucru: „La moment, mai avem 3 luni de execuție”

Semnat în iulie 2022, contractul încă nu a expirat, explică șeful Direcției Managementul Integrat al Proiectelor din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Centru. El susține că în sate, lucrările sunt efectuate între 72–92 %, urmând a fi finalizate, conform contractului, în decurs de trei luni. 

„Termenul de realizare a lucrărilor este 36 de luni. Autorizarea am obținut-o în septembrie și începerea lucrărilor a fost din data de 19 septembrie 2022. În cadrul contractului dat, am avut sistări din cauza condițiilor meteo nefavorabile, evident că avem și ierni, avem și acele condiții meteo de ploi și așa se face și sistarea termenilor de execuție. Din cele 36 de luni, avem 33 executate. La moment, mai avem 3 luni de execuție”, ne spune Oleg Secrieru, șef de direcție în cadrul ADR Centru.

Oleg Secrieru, șef de direcție în cadrul ADR Centru

PAS, în hora promisiunilor nerealizate

Întrucât nici proiectul privind construcția magistralelor nu a fost dus la bun sfârșit, în februarie 2025, an electoral, Sergiu Lazarencu, pe atunci ministru al Mediului în Guvernul Recean, a făcut noi promisiuni – că proiectul inițiat în 2011 va fi finalizat „până la sfârșitul anului”, iar locuitorii celor 11 sate de pe malul Prutului vor avea apă.

La mijlocul anului 2025, din fondurile alocate de Guvern, Agenția „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului, a contractat, cu 16,7 milioane de lei (cu taxă TVA inclusă), compania „Am sisteme” SRL pentru „continuarea și darea în exploatare a Complexului de asigurare cu apă potabilă a satelor din r-nul Hîncești”, contractul urmând să expire în decembrie 2025. 


ZdG: Pe ce s-a bazat promisiunea făcută în februarie 2025 și de ce, în februarie 2026, ea nu este realizată?
Sergiu Lazarencu: Promisiunea pe care am dat-o s-a realizat. 

Fostul ministru al Mediului, actual deputat PAS, Sergiu Lazarencu

Lazarencu este însă contrazis de reprezentantul Agenției „Apele Moldovei”, care spune că proiectul nu poate fi considerat finalizat, pentru că există probleme de ordin tehnic. 

„Este o problemă de soft – SCADA se numește ca o descifrare. Este un sistem de monitorizare în timp real și gestionare la tot sistemul: funcționarea pompelor, rezervoarele și așa mai departe. Când se procură o stație de pompare cu sistem de tratare și cu un sistem de repompare de la stație la stație, producătorii, uzinele care livrează acest utilaj, livrează și soft. În cazul în care necesită un alt soft, el trebuiește adaptat la necesitățile actuale”, spune Vlad Ceban, reprezentant al Agenției „Apele Moldovei”.

Vlad Ceban, reprezentant al Agenției „Apele Moldovei”

Reprezentanții firmei care realizează lucrările confirmă situația și spun că își asumă dezvoltarea softului. 

„Problema este că stația a fost achiziționată din Federația Rusă, inclusiv echipamentul. Iar calculatorul care gestionează stația este tot din Rusia. Există probleme cu softul. Am luat legătura cu compania care trebuia să furnizeze software-ul. Din cauza situației actuale, a războiului și așa mai departe, ei nu mai vor să colaboreze și să ne ajute să punem totul în funcțiune. Acum începem să dezvoltăm noi înșine softul pentru această stație”, spune Ilia Buicli, manager de proiect la S.R.L. „Am Sisteme”.

Întrebat când ar putea avea soluția, Buicli nu ne-a putut da un termen: „E puțin dificil să răspund exact. Nu pot spune un termen precis, dar am transmis o scrisoare de garanție că în termen de șase luni de la finalizarea contractului vom rezolva toate problemele”.

Întrebat de ce a promis oamenilor apă la robinet fără a avea siguranță, Lazarencu spune că, la rândul lui, a primit și el promisiuni. 

ZdG: Pe ce s-a bazat acea promisiune că în decembrie va fi totul gata?
Sergiu Lazarencu: Din înțelegerea mea, când am mers și cu rectificare, când am găsit și soluția tehnică, mi s-a dat asigurări că totul este gata, doar stația de pompare și magistrala. Și atunci eu am făcut eforturi foarte mari, împreună cu conducerea „Apele Moldovei”, ca să ținem de noi să fie gata. Ca mai apoi să înțeleg că anumite tergiversări sunt pe partea lucrărilor din localitățile date.

Lazarencu a ținut să repete promisiunea, de această dată însă fără a indica un termen. 

Sergiu Lazarencu: Nu știu dacă dumneavoastră cunoașteți, dar aceste promisiuni s-au făcut de zeci de ani, ca într-un final să aibă apă, și eu vă promit că o să țin acest subiect la control și o să fac tot posibilul ca acest proiect să aibă finalitate.
ZdG: Încă o promisiune?
Sergiu Lazarencu:  Da

Nu că o să trag țeava, eu am spus că o să-i dau apă”

Despre promisiuni cel mai bine își amintesc primarii localităților beneficiare.

Simion Cichirca, primarul comunei Ivanovca: La fiecare campanie electorală lumea dădea întrebarea dacă vom avea apă, iar noi spuneam că vom avea. Dar asta n-o spuneam de la noi, așa spuneau de sus. Până la urmă, am rămas cu un mandat când lumea poate să ne mai creadă, de aceea eu cred că vom avea noi apă.
ZdG: Deci, fiecare guvernare care venea vă promitea că o să fie apă?
Simion Cichirca: De promis asta-i una, de făcut asta-i alta. (…) Nu că o să trag țeava, eu am spus că o să-i dau apă.

Simion Cichirca, primarul comunei Ivanovca, raionul Hîncești

„E rușinos pentru unii și e dureros pentru noi, că în 2010 am fost inundați de apele Prutului. E rușinos că trăim pe malul Prutului, iată, e aici, la 100–200 de metri, dar nu avem măcar apă tehnică. O bătrânică, că știți, în sate, majoritatea sunt în etate, să dea o căldare de apă la o pasăre sau să-și ude în grădină două-trei fire de roșii sau ce are ea. E rușinos. Vecinii primari sunt și mai pesimiști decât mine. Fiindcă sunt primari la al cincilea mandat deja și dumnealor țin minte din 2013 până în prezent toate promisiunile”, spune și Elena Doronceanu, primărița satului Nemțeni.

Elena Doronceanu, primărița satului Nemțeni, raionul Hîncești

Despre promisiuni l-am întrebat și pe fostul președinte al raionului Hîncești, Iurie Levinschi, actual deputat PAS.

ZdG: Câți oficiali de la nivel central au venit în raionul Hîncești și au promis oamenilor că, citez, „până la sfârșitul anului proiectul va fi gata”?
Iurie Levinschi: În fiecare guvernare, oricum venea câte un prim-ministru sau președinte, cine era, oricum veneau și practic toți promiteau. Însăși finalitatea cred că noi ne-am asumat și noi o să rezolvăm acest proiect și o să-l ducem până la capăt.

Fostul președinte al Consiliului Raional Hîncșeti, actual deputat PAS, Iurie Levinschi, în discuție cu ZdG

Pe Vlad Ceban, reprezentantul Agenției „Apele Moldovei”, care și-a asumat finalizarea complexului de aprovizionare cu apă, l-am întrebat când vor avea locuitorii celor 11 sate apă.

Vlad Ceban: Bună întrebare! Cumva, asta nu depinde numai de „Apele Moldovei”. Din partea noastră, partea tehnică a fost executată, deci deja rămâne o parte mai birocratică, ce aici ține de acte, transmitere. Transmiterea va fi efectuată prin hotărâre de guvern. E greu de spus, pentru că nu știm cum o să se petreacă tot procesul respectiv. Dar noi sperăm foarte tare că până în luna mai, iunie…Noi punem efortul ca să fie făcut tot în timp și cât mai curând posibil.
ZdG: În timp?
Vlad Ceban: În timp. 
ZdG: Deja suntem în afara timpului. 31 decembrie 2025.
Vlad Ceban: Da, 31 decembrie. 
ZdG: Suntem în februarie 2026. În care timp?
Vlad Ceban: În timp… Aici e complicat.

Firmele care se ocupă de lucrări, gestionate de tată și fiu

Responsabilitatea pentru finalizarea complexului de aprovizionare cu apă, proiect demarat în 2011, precum și pentru realizarea rețelelor interne, inițiată în 2020, este împărțită între tată și fiu – prin intermediul firmelor SRL „Darnic Gaz”, administrată de Filaret Mereacre, și SRL „Am Sisteme”, condusă de Andrei Mereacre.

„Să spunem așa, din punct de vedere tehnic, acest lucru e o oportunitate. Cumva, ei cunosc ceea ce s-a construit în localități și asta e tot important. Știu punctele de conectare, știu, poate  nu știu, punctele slabe ale sistemului lor”, spune Vlad Ceban, reprezentant al Agenției „Apele Moldovei”.