Rușii, opriți la graniță? Falsul fabricat de Kremlin, demontat de cifre. „Ei vor să influențeze astfel și procesul electoral”
În aprilie 2025, Ministerul Afacerilor Externe al F. Ruse a emis o alertă de călătorie pentru R. Moldova, afirmând că autoritățile moldovenești, zilnic, interzic intrarea pe teritoriul țării noastre a „zeci de cetățeni ruși”. Motivul ar fi discriminarea pe bază de naționalitate.
Pe de altă parte, datele obținute de ZdG de la Poliția de Frontieră contrazic declarațiile oficialilor ruși. Deși de la declanșarea pe scară largă a războiului în Ucraina numărul cetățenilor ruși care primesc refuz de a intra în țară a crescut în general, totuși, în această perioadă, Rusia a intrat o singură dată în top 3 al țărilor cu cele mai numeroase refuzuri și nici măcar atunci nu a fost pe primul loc.
Fake vs. adevăr: câtor cetățeni ruși, de facto, le-a fost interzisă intrarea în R. Moldova
„Autoritățile moldovenești continuă să discrimineze cetățenii ruși care intră în R. Moldova.” Așa începe nota informativă emisă de Ministerul rus de Externe pe 24 aprilie 2025, în care se aduc acuzații autorităților moldovenești că, la sosirea în aeroportul din Chișinău, deținătorii de pașapoarte rusești ar fi supuși „unor proceduri umilitoare de inspecție părtinitoare, care pot dura mai multe ore”.
„În timpul acestor controale, cetățenilor ruși, inclusiv copiilor, nu li se asigură condițiile de viață de bază, inclusiv apă, hrană și comunicare cu lumea exterioară. Ulterior, cetățenilor li se refuză adesea intrarea în țară, sub pretexte nefondate sau fără explicații”, afirmă ministerul rus, adăugând că, „zilnic, autoritățile moldovenești interzic intrarea pe teritoriul R. Moldova a zeci de cetățeni ruși.”
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei le-a recomandat „insistent” cetățenilor ruși să ia în considerare „aceste riscuri” atunci când planifică vizite în R. Moldova.
Ziarul de Gardă a solicitat de la Poliția de Frontieră date din ultimii opt ani cu privire la cazurile de neautorizare a intrării cetățenilor străini pe teritoriul R. Moldova. Conform informațiilor oferite, din 2017 până în 2021, anual, circa 136 de deținători ai pașaportului rus au primit refuz de trecere a frontierei. Însă, odată cu declanșarea războiului, într-adevăr, se remarcă o creștere a numărului de refuzuri: în anul 2022 nu au putut intra în țară 588 de cetățeni ruși; în anul 2023 – 1705; în anul 2024 – 929, iar de la începutul anului 2025 până în luna mai – 219 persoane.
Totuși, chiar și în acest caz, numărul de refuzuri este mult mai mic decât cel pe care îl indică diplomația de la Moscova. Astfel, zilnic, circa trei – și nu „zeci de cetățeni ruși”, cum se afirmă în alerta de călătorie – primesc refuz de intrare în țară.
Totodată, în cei trei ani de război, cei mai mulți cetățeni străini care au primit refuz de trecere a frontierei R. Moldova au fost ucraineni. În 2022 și 2024, „clasamentul” a fost completat de cetățenii români și turci, rușii fiind doar pe locul patru. Numai în 2023 deținătorii de pașaport rus au ocupat locul al doilea în acest sens.
Potrivit Poliției de Frontieră, principalele motive care au stat la baza refuzurilor de autorizare a intrării în R. Moldova atât pentru cetățenii ruși, cât și pentru alți cetățeni străini, au fost identice: prezentarea unor acte de călătorie nevalabile, nerespectarea condițiilor legale de intrare în țară, precum și încălcarea termenului legal de ședere înregistrat anterior pe teritoriul R. Moldova.
În plus, instituția a subliniat că polițiștii de frontieră aplică un set unitar de proceduri de control la trecerea frontierei de stat, „fără a face distincție pe criterii de cetățenie, în strictă conformitate cu legislația națională și standardele internaționale”.
„Cetățenii străini sunt supuși acelorași reguli privind intrarea în R. Moldova. În caz de suspiciuni justificate, pot fi efectuate verificări suplimentare, conform analizei de risc, aplicabile universal. Atunci când nu sunt întrunite condițiile legale de intrare, accesul pe teritoriul național nu este autorizat”, se arată în răspunsul oferit ZdG.
Expert: „Ei vor să influențeze astfel și procesul electoral, pentru că multă lume votează din frica ca războiul rusesc să nu ajungă în R. Moldova”
Andrei Curăraru, expert Watchdog în politici publice și securitate, susține că, în realitate, categoriile de cetățeni ruși cărora li s-a refuzat intrarea în R. Moldova sunt „extrem de limitate”. „Mai mult, am văzut în prima perioadă a războiului cum o parte dintre cei care au decis să plece din Federația Rusă, pentru a nu fi mobilizați sau din cauza unor obiecții de natură morală, s-au regăsit în Chișinău și trăiesc aici.”
F. Rusă lansează mai multe falsuri ani în șir, printre care se numără și anunțul Serviciului Federal de Securitate (FSB) cu privire la reținerea a patru „agenți ai Ucrainei” care ar fi fost recrutați în R. Moldova. De facto, aceștia au fost arestați încă în 2023–2024, dar FSB a publicat acum această informație în contextul crizei diplomatice dintre R. Moldova și F. Rusă, care a început după reținerea la Chișinău, pe 26 martie, a bașcanei Evghenia Guțul. La 31 martie, autoritățile noastre au anunțat că vor expulza trei diplomați ruși. În aceeași zi, președinta țării, Maia Sandu, a acuzat Rusia de interferență în cazurile judiciare ale deputatului Nesterovski și ale bașcanei UTA Găgăuzia. Iar la 13 aprilie, liderul comunității ruse, Valerii Klimenko, a fost reținut la aeroportul din Chișinău.
Expertul Watchdog este de părere că unul dintre scopurile care stau la baza acestor declarații ale autorităților ruse ar fi prezentarea R. Moldova drept un pericol pentru securitatea națională a F. Ruse, dar și implicarea Rusiei în alegerile din țara noastră.
„Ei vor să influențeze astfel și procesul electoral, pentru că multă lume votează din frică, din frica ca războiul rusesc să nu ajungă în R. Moldova, iar dacă prezentăm R. Moldova drept pericol la adresa F. Ruse, un fapt absurd până la urmă, dacă să ne gândim la dimensiuni și la distanțe, la diferență, ei ar putea să voteze pro-rus doar pentru a nu provoca marele «urs rusesc».
În același timp, acest haos, această neîncredere reciprocă contribuie la mesajele partidelor (din opoziție, n.r.) de la noi, care spun că relația cu Federația Rusă trebuie salvată, că trebuie să revenim la niște relații mai diplomatice, cu toate că din partea R. Moldova nu se întreprind acțiuni ostile, mai degrabă, aș spune că este invers”, explică Andrei Curăraru.
Potrivit expertului, există două urmări imediate ale narațiunilor Rusiei din ultimele luni.
„Pe de o parte, vedem agravarea discursului la nivelul Ministerului de Externe. Nu a fost o săptămână în care Maria Zaharova (purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, n.r.) să nu vorbească despre R. Moldova și despre evoluțiile de la noi din țară.
Al doilea element este «îmbibarea» în conștiința generalizată a Federației Ruse a sentimentului că R. Moldova prezintă un pericol, că cetățenii R. Moldova ar putea să comită ilegalități, în special acte de terorism”, a precizat Andrei Curăraru.
În același timp, odată cu apropierea alegerilor parlamentare, Andrei Curăraru crede că „presiunile diplomatice, economice, dar și de altă natură, se vor amplifica”. „Nu m-ar mira niște operațiuni legate de destabilizare sau provocări legate de cetățenii moldoveni în F. Rusă, noi rețineri sau chiar implicarea lor cu cunoștință de cauză sau fără cunoștință de cauză în pretinse acte de terorism, așa-numite acțiuni cu substrat fals, pentru a discredita în continuare R. Moldova”, punctează expertul.
