Aderarea la SEPA | Avertismentul lui Macron | Pensii mai mari | Dosarul bașcanei Evghenia Guțul | Scandalul Rabla Car
R. Moldova a aderat oficial la Zona unică de plăți în euro (SEPA), președintele Consiliului European a anunțat un nou ajutor pentru R. Moldova, ambasadorul Lilian Darii a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei, iar Procuratura Anticorupție are o conducere interimară după demisia Veronicăi Dragalin. Vorbim despre toate în această ediție a Săptămânii de Gardă.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Începem cu o noutate istorică de la Bruxelles. R. Moldova a fost acceptată în Zona unică de plăți în euro. Președinta Maia Sandu a declarat, joi, că începând din toamna acestui an, transferurile bancare din și către țările UE vor fi „mai rapide și mai ieftine”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Astăzi, comisioanele pot ajunge la zeci sau la sute de euro. Odată cu aderarea Moldovei la SEPA, aceste transferuri vor costa doar câțiva euro și vor fi făcute mult mai ușor”.
Anca Dragu, guvernatoarea BNM: „Am făcut un calcul și după aderarea și implementarea acestor noi tarife foarte mici pentru plăți, R. Moldova face o economie de cel puțin 12 milioane de euro în primul an. Pe termen mediu, această economie se va duce chiar la 20 de milioane de euro anual. Asta înseamnă că acești bani rămân în buzunarele cetățenilor care făceau transferuri din țările UE către Moldova și invers”.
Începând cu 1 aprilie 2025, pensiile vor fi indexate cu 10%. Astfel, pensia minimă va crește la 3055 de lei, iar pensia medie se va dubla – de la 2255 la 4407 lei. Anul trecut, pensiile au fost indexate cu 6%.
Pe 3 martie, la trei ani de la depunerea cererii de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, președintele Consiliului European, António Costa, a efectuat o vizită de lucru în țara noastră. Oficialul a anunțat că Uniunea Europeană va oferi țării noastre 60 de milioane de euro pentru a-și consolida securitatea și apărarea.
António Costa, președintele Consiliului European: „Investim în apărare nu pentru a provoca un război, dar pentru a asigura pacea în Europa. Din acest motiv, sprijinim R. Moldova, pentru ca țara să-și poată apăra propria independență, să devină liberă în alegerea viitorului, iar viitorul ales de cetățenii moldoveni reprezintă, de fapt, parcursul nostru comun”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „După cum vedeți, securitatea Moldovei nu mai este doar o chestiune de politică internă, este parte dintr-un efort european comun. Într-o lume marcată de insecuritate, amenințări hibride, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, Moldova își întărește capacitatea de a rezista cu sprijinul Uniunii Europene”.
În contextul amenințărilor din partea Rusiei la adresa Europei, președintele francez Emmanuel Macron a declarat în cadrul unui interviu că, dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu este oprit, acesta „va continua cu siguranță cu Moldova și poate dincolo, în România”. Comentând avertismentul liderului de la Palatul Élysée, prim-ministrul Dorin Recean a dat asigurări că nu există în prezent un pericol militar la adresa securității R. Moldova.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Am spus și anterior că la această etapă nu vedem cum Rusia poate să ajungă militar în R. Moldova. R. Moldova are grijă pentru ca noi să trecem la adăpost. Obiectul nostru de țară este să fim membri ai Uniunii Europene, acolo unde este pace, securitate și prosperitate”.
Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat, miercuri, la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei pentru a-i cere explicații după ce ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, nu a fost invitat să-și depună scrisorile de acreditare. Kremlinul a acuzat autoritățile de la Chișinău de încălcarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. În replică, reprezentanții Ministerului de Externe al R. Moldova au respins acuzațiile, menționând că ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare este „o prerogativă exclusivă a statului gazdă”.
Mandatul șefei Procuraturii Anticorupție s-a încheiat, oficial, pe 5 martie. În mesajul său de rămas bun, Veronica Dragalin a mulțumit echipei pentru colaborare, punctând că „schimbarea nu este niciodată ușoară, dar întotdeauna merită”. În prezent, Procuratura Anticorupție este condusă de șeful interimar Marcel Dumbravan. Acesta a fost numit în funcție pe 4 martie de către Consiliul Superior al Procurorilor. Marcel Dumbravan și-a început cariera de procuror în 2005. Anterior a deținut funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, responsabil de Oficiul Nord.
Veronica Dragalin a fost somată de Inspecția Procurorilor să ofere explicații după ce a oferit în cadrul unei emisiuni detalii despre dosarul penal privind construcția drumului Leova-Bumbăta, făcând referire la faptul că există suspiciuni de trucare a procedurii de achiziții publice, iar firma de proiectare a lucrărilor ar avea legături directe „cu o companie a cărui administrator este soția actualului șef de la Administraţia de Stat a Drumurilor. Ulterior, șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan, a depus o sesizare la Inspecția Procurorilor, invocând încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale unor persoane fizice sau juridice și a Codului de etică al procurorilor. Ziarul de Gardă a verificat documente, fapte cronologice și realizat o investigație despre cum și cine a implementat proiectul Leova-Bumbăta, numit de unii „ cel mai scump drum din Moldova” sau chiar „muzeul corupției în aer liber”.
Inspecția Judiciară va iniția controale în toate instanțele judecătorești din țară, după ce procurorul general, Ion Munteanu, a semnalat existența unor „întârzieri nejustificate” în judecarea unor dosar de examinare a cauzelor de corupere a alegătorilor și de finanțare ilegală a partidelor politice, în pofida obligației legale ca acestea să fie soluționate urgent.
Dosarul penal în care bașcana Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, o acolită a fugarului Ilan Șor, este învinuită că ar fi acceptat finanțarea fostului partid „Șor” cu 42 de milioane de lei din partea unui „grup criminal organizat” se află încă la etapa examinării probelor acuzării. Pe 4 martie, Ziarul de Gardă a participat la nouă ședință de judecată în acest dosar. Ce probe au fost prezentate în instanțe și cum califică avocații lui Guțul acuzațiile aduse de procurori, aflați pe site-ul ZdG.
Procurorii anticorupție au finalizat înaintarea învinuirilor în privința fostului șef al Direcției Cooperare Polițienească Internațională, Viorel Țentiu, și a fostului director al Inspectoratului General pentru Migrație, Mihail Vodă, vizați în dosarul Interpol. Organele de drept investighează o schemă de corupție prin care funcționari publici din R. Moldova, dar și din străinătate, primeau ilegal resurse financiare pentru a obține blocarea Notificărilor Roșii emise de Interpol în privința infractorilor din diferite țări aflați în căutare internațională.
Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție: „În următoarele săptămâni sau luni, urmărirea penală în privința acestor persoane urmează a fi terminată. Investigațiile au ajuns la etapa finală”.
O singură asociație pentru colectarea vehiculelor scoase din uz a primit autorizație de la Agenția de Mediu pentru a gestiona deșeurile provenite de la automobilele vechi. Organizația „Sistemul colectiv «Rabla Car»” este fondată de trei companii importatoare de automobile și piese auto, fiind administrată de sora directorului adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, fost candidat PAS la funcția de consilier al municipiului Chișinău. În spațiul public au apărut acuzații că s-ar încerca instituirea unui monopol în acest domeniu și că Rabla Car ar fi fost favorizată de legături de rudenie.
Zilele trecute, mai multe persoane s-au arătat indignate pe rețelele de socializare după ce Klezmer Band „Moldova”, o trupă stabilită în Israel, a interpretat în cadrul concertului „Mărțișor” din 2 martie o secvență din cântecul militar-sovietic „Katiușa”. După un val de indignare apărut în mediul online, organizatorii festivalului „Mărțișor” și-au prezentat scuze în legătură cu acest incident, afirmând că „artiștii au interpretat o piesă sovietică ce nu figura inițial în program”. Scuze au prezentat și membrii trupei evreiești de muzică, declarând că nu au dorit să ofenseze pe nimeni. La două zile după incident, mai mulți simpatizanți ai blocului „Victorie”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, au decis să interpreteze cântecul sovietic sub geamurile Ministerului Culturii al R. Moldova, criticând faptul că organizatorii festivalului au prezentat scuze. Ulterior, Ministerul Culturii a făcut apel la responsabilitate, mai ales în contextul sensibil al războiului provocat de Rusia în Ucraina.
Comunitatea internațională continuă să stea cu ochii pe evenimentele legate de războiul provocat de Rusia în Ucraina. La câteva zile după disputa cu președintele SUA Donald Trump, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina este gata să semneze acordul cu Statele Unite privind mineralele rare și a propus Rusiei un armistițiu pentru încetarea focului. Ulterior, într-un discurs de o oră și 40 de minute către Congresul Statelor Unite, președintele american Donald Trump a declarat că a primit o scrisoare din partea președintelui ucrainean privind disponibilitatea acestuia de a se prezenta la masa de negocieri, fără a oferi detalii.
Donald Trump, președintele SUA: „În același timp, am purtat discuții serioase cu Rusia și am primit semnale puternice că sunt pregătiți pentru pace”.
Autoritățile ruse însă au respins propunerea unui armistițiu temporar pentru încetarea focului. Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un plan de reînarmare a Europei în valoare de 800 de miliarde de euro. Statele membre urmând să-și crească cheltuielile pentru apărare fără a duce la declanșarea procedurii de deficit excesiv. Joi, cei 27 de lideri ai UE s-au reunit la Bruxelles într-un summit extraordinar pentru a discuta despre plan, dar și despre sprijinul continuu pentru Ucraina. În ajunul summitului, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „viitorul Europei nu trebuie decis la Washington și Moscova”, accentuând faptul că Rusia a devenit o amenințare pentru Europa.
