Vetting pentru avocați? Declarația Maiei Sandu care a aprins breasla: „E o ingerință și o armă politică” VS. „Dacă nu facem curățenie din interior, o va face altcineva în locul nostru”

O declarație a președintei Maia Sandu făcută într-o emisiune TV a declanșat o furtună în mediul juridic. Șefa statului a declarat că și avocații ar trebui să fie supuși unui proces de verificare a integrității etice și financiare, similar celui aplicat judecătorilor și procurorilor. Afirmația a fost calificată drept „ingerință”, „stigmatizare” și „atac la independența apărării” de către Uniunea Avocaților și de către mai mulți avocați consultați de Ziarul de Gardă. Există însă și voci care au subliniat că breasla avocaților are nevoie de o „curățare din interior”.

Maia Sandu: „Și avocații trebuie să fie oameni onești”

Invitată la o emisiune la Realitatea TV, pe 16 octombrie, președinta Maia Sandu a afirmat că ar fi nevoie de o „reformă a avocaturii” și de un proces de verificare a integrității celor care apără cetățenii în instanțe.

„Nu vă supărați, dar cred că ar trebui să facem un vetting și avocaților, pentru că și avocații trebuie să fie oameni onești. Și avocații tot trebuie să-și demonstreze sursa veniturilor… Au fost foarte multe abuzuri comise, inclusiv cu implicarea avocaților. Unii dintre ei, ca să nu generalizăm, Doamne ferește! Sigur că sunt oameni corecți și onești în rândul avocaților”, a declarat Maia Sandu.

Afirmațiile au provocat reacții în lanț în breasla juridică. Mai mulți avocați o acuză pe șefa statului de intenția de a subordona politic o profesie autonomă.

Uniunea Avocaților: „Vettingul pentru avocați este inutil și ilegal”

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a calificat declarațiile președintei drept „îngrijorătoare” și „incompatibile cu principiile statului de drept”. Într-un comunicat emis pe 20 octombrie, instituția a cerut șefei statului să prezinte o listă a cazurilor concrete de abuzuri comise de avocați.

„Introducerea unui asemenea mecanism ar constitui o ingerință directă în exercitarea liberă a profesiei și ar contraveni dreptului constituțional la apărare. Evaluarea externă a avocaților nu este prevăzută de nicio normă legală. O asemenea abordare din partea președintei R. Moldova, care, venind din cea mai înaltă funcție a statului, poate fi percepută ca o intimidare a avocaților și o desconsiderare a profesiei de avocat”, a subliniat UARM.

Organizația a adăugat că onestitatea este o valoare universală, dar aceasta nu justifică controlul  politic asupra unei profesii libere și autonome.

„Orice tentativă de control extern asupra profesiei constituie o amenințare în adresa dreptului la apărare. Într-un stat de drept, avocatul nu cere aprobarea statului pentru a apăra un om, iar statul nu are dreptul să-i verifice loialitatea”, se arată în poziția Uniunii.

Vadim Vieru: „Este o lipsă de înțelegere conceptuală. Vettingul nu e pentru profesii liberale”

Avocatul Vadim Vieru consideră ideea vettingului aplicat avocaților drept o „confuzie periculoasă între profesiile publice și cele liberale”.

„Vettingul este o procedură excepțională, inventată pentru a curăța sistemul public de reprezentanți ai puterii judecătorești care nu corespund eticii financiare și nu doar – judecători și procurori. Ei sunt cei care iau decizii în numele statului, ei au puterea de constrângere. Avocatul nu este funcționar public. Avocatul este o profesie liberală. Noi nu luăm decizii pentru stat, dimpotrivă, rolul nostru constituțional este să apărăm cetățeanul împotriva abuzurilor statului. A aplica vettingul avocaților este o lipsă de înțelegere conceptuală. Și dacă tot mergem pe logica asta, de ce doar avocații? În rândul notarilor, executorilor judecătorești sau administratorilor autorizați nu există corupție? Evident că există. Țintirea selectivă doar a avocaților arată că miza nu e «curățenia», ci controlul.

Este o ingerință directă și o armă politică. Independența avocatului nu e un moft sau un privilegiu al nostru, este garanția fundamentală a clientului că va fi apărat corect. Sub pretextul nobil al «luptei cu corupția», acest vetting (care inevitabil ar fi controlat de o comisie numită politic) devine o armă perfectă pentru a elimina orice avocat incomod.

Imaginează-ți un avocat care apără un lider din opoziție sau un avocat care critică dur derapajele procuraturii, sau unul care dă în judecată Guvernul pentru o decizie abuzivă. Cât de ușor va fi ca acel avocat să fie «picat» la vetting sub pretextul vag că «nu corespunde criteriilor de integritate»? Un avocat care știe că trebuie să treacă un filtru politic nu mai este un avocat liber, este unul intimidat.

Ipocrizia sistemului: problema nu e la noi, e la ei. Avem o statistică internă relevantă: peste 90% (!!!) din avocații care au fost condamnați în ultimii ani pentru corupție sau trafic de influență sunt foști procurori, foști judecători sau foști ofițeri din structurile de forță.

Ce ne arată asta? Că problema corupției nu se naște în avocatură. Ea este generată în sistemul de stat, iar acei exponenți corupți ai sistemului, după ce sunt eventual dați afară, migrează în avocatură și continuă aceleași practici. Sistemul de stat își exportă corupții la noi, iar apoi tot statul vine și zice «vai, avocații sunt corupți, haideți să-i controlăm noi». Este absurd.

Ineficiența Procuraturii nu se rezolvă prin subordonarea avocaților. Dacă un avocat cară mită, asta se numește infracțiune. Se numește trafic de influență sau complicitate la corupere pasivă. Există Cod Penal, există CNA, există Procuratura Anticorupție. De ce nu-i prind? Ineficiența organelor de urmărire penală în a demonstra și a prinde în flagrant aceste infracțiuni nu trebuie să se răsfrângă asupra întregii profesii printr-o măsură de control politic. Dacă procurorii nu-și pot face treaba (sau nu vor), soluția nu e să desființăm independența apărării.

Avocatura are mecanisme de autocurățare. Uniunea Avocaților are deja filtre legale prin care nu permite accesul în profesie al judecătorilor și procurorilor compromiși, care au fost demiși pentru corupție sau probleme de integritate. Avem Comisie de Etică și Disciplină. Da, poate că nu au funcționat perfect, dar ele există și pot fi întărite. Soluția este întărirea mecanismelor interne ale breslei, nu predarea controlului către politic. Apropo, avocații care fac parte din organele de conducere ale Uniunii deja sunt subiecți ai declarării averilor la ANI, deși nu sunt funcționari publici – o ingerință pe care au acceptat-o. Vettingul este însă o linie roșie. Această idee este un atac direct la dreptul la apărare al fiecărui cetățean. Să nu uităm: în crizele majore, cum a fost cea constituțională din 2019, avocații au fost printre singurii (alături de jurnaliști) care au reacționat public la derapajele puterii. Am putut face asta tocmai pentru că suntem independenți. Orice tentativă de a impune un control politic asupra profesiei de avocat va veni cu o ripostă extrem de dură din partea breslei. Și nu o facem pentru a ne proteja «casta» sau pe cei corupți dintre noi, ci pentru a proteja ultimul bastion al apărării cetățeanului în fața statului”, a menționat Vieru.

Nicoleta Hriplivîi Caminschi: „O retorică inadmisibilă și stigmatizantă”

Și avocata Promo-LEX Nicoleta Hriplivîi Caminschi a criticat dur declarația președintei, pe care o consideră „rușinoasă și stigmatizantă”: „Oameni lipsiți de onestitate pot fi găsiți în orice domeniu. O educatoare a fost condamnată pentru corupție – trecem și educatorii prin vetting? Dacă există avocați corupți, să fie sesizată procuratura. Declarațiile generale care stigmatizează o întreagă profesie sunt inadmisibile din partea unui înalt funcționar”, consideră avocata.

Ea a cerut date concrete și un raport public: „Să vină cu dovezi. Câți avocați sunt corupți, statistic vorbind? Cui se dă mită dacă vettingul a curățat sistemul judecătoresc? De ce tace Președinta după ce a aruncat această declarație rușinoasă în spațiul public?”

Ion Cojocari: „Orice intervenție externă într-un spațiu autonom este o formă de agresiune”

Avocatul și fostul judecător Ion Cojocari consideră că afirmația președintei a fost o „formulare nereușită” și o dovadă de necunoaștere a statutului profesiei.

„Orice intervenție externă într-un spațiu autonom este o formă de agresiune. Problema reală a avocaturii ține de independența acesteia. Independența nu înseamnă izolare, ci respect și consens, iar din acest respect se naște legitimitatea, despre care am comentat public. Statul ar trebui, dacă dorește o evaluare, să convingă Uniunea să o facă prin propriile mecanisme interne, nu prin impuneri. Mai ales că, potrivit rapoartelor actuale, încrederea publică în avocatură este de 72% – un nivel care arată că sistemul funcționează și se bucură de sprijin social. Este greu de imaginat cum poți justifica o ingerință în condițiile în care statul nu contribuie financiar la activitatea Uniunii Avocaților, iar conducerea acesteia este deja supusă controlului ANI. Dacă se acceptă un precedent de intervenție în avocatură, atunci, odată depășit acest prag, autoritățile vor putea interveni oricând, arbitrar, în orice profesie liberă – fie ea jurnalism sau alta. Acest prag nu este doar simbolic: el reprezintă limita dintre independență și abuz, dintre libertate și control”, afirmă Ion Cojocari.

Valerii Voleanschi: „Avocații nu primesc nimic în schimb”

Avocatul Valerii Voleanschi remarcă discrepanțele dintre profesiile vizate de vetting și cea de avocat: „Judecătorii și procurorii care trec vettingul primesc sporuri salariale, pensii speciale, funcții-cheie. Avocatul, care nu e plătit de stat, nu câștigă nimic. E absurd să treci printr-un proces de evaluare fără nicio recompensă.”

El mai subliniază că un vetting real ar fi logistic imposibil: „Sunt peste 2000 de avocați. La ritmul actual, evaluarea ar dura zece ani. Singura variantă teoretică ar fi verificarea conducerii Uniunii, dar extinderea asupra tuturor ar provoca un blocaj total”, consideră Voleanschi.

Ștefan Orbu: „Dacă nu facem curățenie din interior, o va face altcineva în locul nostru”

Există însă și printre avocați opinii mai diferite. Avocatul Ștefan Orbu admite că lipsa de acțiune a comisiilor de etică și disciplină din cadrul UARM alimentează percepția de impunitate.

„După tentativa fostei legislaturi de a modifica Legea Avocaturii și de a introduce reprezentanți ai Ministerului Justiției în comisiile profesiei, Uniunea Avocaților a reacționat printr-o grevă. Totuși, în cercurile guvernamentale apare o întrebare firească: de ce comisia de etică și disciplină a avocaților aplică atât de rar sancțiuni, în timp ce societatea este tot mai nemulțumită de calitatea actului de justiție? Se întâmplă asta pentru că nu există abateri sau pentru că unele cazuri se mușamalizează? Poate că, în loc să protesteze, avocații ar fi trebuit să folosească acel moment pentru a face curățenie în propria breaslă, eliminând acei colegi care se ocupă cu trafic de influență sau alte practici neetice? Atâta timp cât persistă percepția corupției în sistemul judiciar, iar profesia nu dă dovadă de autoreglementare, vettingul extern va deveni doar o chestiune de timp. Dacă nu facem ordine din interior, o va face altcineva în locul nostru”, este de părere Ștefan Orbu.

Alexandru Tănase: „Declarația trebuie privită ca un mesaj politic, nu ca o inițiativă legislativă”

Fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase consideră că declarația președintei nu reprezintă o inițiativă juridică propriu-zisă, ci mai curând o poziție politică generală, exprimată într-un context mediatic. „Cred că această afirmație trebuie privită ca un mesaj politic, menit să atragă atenția asupra necesității unor reforme în avocatură – nu ca o inițiativă legislativă concretă. Declarația a fost făcută într-un context mediatic, nu instituțional, ceea ce indică faptul că vorbim despre o opinie de principiu, nu despre un proiect de lege aflat în lucru”, a scris Tănase pe pagina sa de Facebook.

Marina Rusu: „Nicio democrație europeană nu a aplicat vettingul avocaților”

Judecătoarea suspendată Marina Rusu consideră că ideea unui vetting generalizat al avocaților este „incompatibilă cu statul de drept și cu jurisprudența CEDO”.

„A supune avocații unei comisii de evaluare numite politic ar însemna să subordonăm apărarea însăși puterii publice – o abatere gravă de la principiul independenței juridice. Există deja mecanisme legale pentru sancționarea abaterilor: comisiile de etică și disciplină ale Uniunii Avocaților, procedurile penale pentru fapte de corupție și controlul instanțelor asupra legalității actelor procesuale. Dacă acestea nu funcționează eficient, soluția nu este duplicarea lor prin comisii de vetting, ci întărirea independenței, transparenței și responsabilității structurilor existente. În practică, vettingul nu elimină corupția, ci o poate deplasa — din interiorul profesiei către mâinile celor care decid cine are voie să rămână și cine trebuie exclus. Atunci când statul își rezervă dreptul de a selecta cine poate apăra cetățenii, dreptul la apărare încetează să mai fie un drept garantat”, spune Rusu.

Lilia Zaharia: „Trebuie studiate practicile internaționale în țări democratice”

Directoarea executivă a Transparency International Moldova, Lilia Zaharia, consideră că înainte de orice reforme trebuie studiate practicile internaționale în domeniu. 

„Înainte de a fi lansate asemenea declarații politice, indiferent cine o face, președintele, Executivul sau Legislativul, trebuie să fie discutată inițiativa cu societatea civilă, cu partea vizată, și ne referim la avocați și Uniunea Avocaților, dar neapărat să fie studiate și practicile internaționale în țări democratice unde funcționează sau a funcționat această reformă. Nu poate veni R. Moldova cu un know-how pe niciun fundal”, consideră Lilia Zaharia.

Președinția:  „Este esențial să avem o discuție onestă și serioasă despre rolul avocaților 

Am întrebat Președinția dacă declarația Maiei Sandu este una politică sau instituția are în plan o inițiativă legislativă privind vettingul pentru avocați. Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al președinției, ne-a zis că șefa statului a făcut această declarație pentru că integritatea avocaților este la fel de importantă ca și integritatea judecătorilor, procurorilor și a tuturor celor implicați în actul de justiție. „Este esențial să avem o discuție onestă și serioasă despre rolul avocaților într-o justiție dreaptă și despre modul în care fiecare verigă a sistemului contribuie la încrederea oamenilor în lege”, a mai precizat acesta.

Un sondaj realizat la începutul lui 2024 de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) indică faptul că circa 38% din respondenţi consideră că există corupţie „răspândită” în rândul avocaţilor. Potrivit aceluiași sondaj, avocații se bucură de cel mai înalt grad de încredere publică dintre profesiile din domeniul justiției – de 72%.