„Va trebui să schimbăm planurile inițiale”. Guvernul anunță că va revizui cheltuielile pentru compensații acordate cetățenilor, în contextul scumpirii prețului la gaz pe piețele internaționale

Guvernul va revizui planul de reducere a cheltuielilor pentru compensațiile la energie, în contextul majorării anticipate a tarifului la gaze naturale, a comunicat Executivul, precizând că „va identifica resurse suplimentare pentru Fondul de vulnerabilitate energetică, astfel încât sprijinul să ajungă la un număr mai mare de gospodării”.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

„Într-adevăr, am planificat în acest an să economisim mai mult, să țintim mai bine anumite cheltuieli ale statului. Însă presiunea tot mai mare pe gospodăriile oamenilor ne obligă să mărim fondurile alocate pentru compensații. În anii precedenți am cheltuit de la 2,5 miliarde la 3,5 miliarde de lei pe iarnă. În acest an, nu ne-am așteptat la prețuri atât de mari pe piață și va trebui să schimbăm planurile inițiale. Să ne asigurăm că Fondul de vulnerabilitate energetică acoperă un număr mai mare de gospodării și să găsim acești bani. E posibil ca cifra gospodăriilor să fie mai mare de 620 de mii”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Stare de urgență la nivel național în sectorul energetic și hidrologic

Pe 26 septembrie va fi declarată stare de urgență la nivel național în sectorul energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată astăzi, 22 septembrie, la ședința Guvernului.

În nota de fundamentare se menționează că necesitatea elaborării proiectului derivă din Raportul integrat privind situația de criză în sectoarele energetic și hidrologic, elaborat pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „document ce constată persistența și cumularea simultană a unor factori de risc externi și interni (geopolitici, securitatea aprovizionării cu energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, precum și factori hidrologici)”.

„E o furtună perfectă, sunt foarte mulți factori de risc care s-au materializat. Războiul din Golf care limitează exporturile din Qatar, distrugerea unor rafinării, seceta fără precedent. E o provocare foarte mare, noi nu le putem controla. Aici, recunosc, deși instinctele Guvernului au fost să fim foarte economicoși, în domenii în care trebuie să intervenim cred că trebuie să prevedem unele măsuri. În această iarnă va trebui să revedem iarăși acest mecanism, să ajutăm oamenii. Trebuie să revedem compensațiile pentru a ajuta un număr mai mare de gospodării. Iarna care vine va fi mai grea decât cea trecută la nivel de tarife”, a declarat în cadrul ședinței premierul Vasile Tofan.

Potrivit Guvernului, stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. În hotărâre se evidențiază elementele de intervenție atribuite Comisiei Naționale de Management al Crizelor: 

• Prevenirea penuriei și asigurarea securității aprovizionării necesare continuității funcționale a statului: aplicarea de reguli derogatorii privind achiziționarea, constituirea stocurilor, distribuirea resurselor energetice, restricționarea temporară a exporturilor din depozitele strategice (PILG) și prioritizarea fluxurilor de import și vămuire a combustibililor;
• Protecția populației și a sectoarelor economice împotriva șocurilor de preț: reglementarea temporară a formulelor de plafonare, a marjelor logistice și comerciale, precum și examinarea recalibrării temporare a accizelor și taxelor pentru menținerea suportabilității tarifare; 
• Menținerea continuității alimentării și protejarea obiectivelor de infrastructură critică: reguli privind utilizarea capacităților de interconexiune pentru exportul energiei electrice, instituirea de reguli de prioritizare a alimentării cu energie electrică pentru consumatorii de importanță vitală, prize de apă și servicii de intervenție, concomitent cu aplicarea programelor de reducere a consumului neesențial în sectorul public și industrial în orele de vârf; acordarea de derogări tehnice pentru sistemele de termoficare (SACET) privind adaptarea regimului termic fără penalități financiare aplicate de autoritatea de reglementare; 
• Menținerea funcționării infrastructurii energetice și a capacității naționale de răspuns: mobilizarea rezervelor de stat (păcură, agregate mobile grele de pompare la captările Coșernița/Vadul lui Vodă), facilitarea achizițiilor directe de materiale și echipamente de avarie pentru operatorii de sistem și aplicarea unor proceduri adaptate particularităților situației de criză; 
• Gestionarea deficitului hidrologic și asigurarea alimentării cu apă: aplicarea, în funcție de evoluția situației din bazinele râurilor Nistru și Prut, a unor măsuri temporare și proporționale privind prioritizarea folosințelor apei; limitarea utilizărilor neesențiale atunci când acestea pot afecta alimentarea cu apă potabilă sau menținerea debitului ecologic; asigurarea funcționării infrastructurii de captare, pompare și tratare a apei; mobilizarea echipamentelor de pompare și a surselor autonome de energie disponibile; precum și instituirea unei raportări operative privind debitele, nivelurile apei și funcționarea captărilor vulnerabile. 
• Înlăturarea impedimentelor procedurale și logistice: obligarea operatorilor licențiați de a menține raportarea zilnică a stocurilor, crearea de culoare dedicate de transport și simplificarea formalităților administrative.