UE finanțează reformele din țările candidate înainte de aderare. Oficial al Comisiei Europene: „Extinderea este deja o investiție”

Uniunea Europeană își sprijină politica de extindere nu doar prin negocieri de aderare, ci și prin mecanisme financiare care recompensează implementarea reformelor înainte ca statele candidate să devină membre. Mesajul a fost transmis de Mathieu Bousquet, director pentru coordonarea extinderii, strategie și investiții în DG ENEST al Comisiei Europene, în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru afaceri externe (AFET) a Parlamentului European.

Potrivit oficialului european, integrarea treptată permite statelor candidate să beneficieze de unele avantaje ale apartenenței la UE înainte de aderarea propriu-zisă, cu condiția să îndeplinească reformele convenite.

Comisia Europeană promovează un model de extindere bazat pe reforme și finanțări condiționate:

• Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord au primit recent 674 de milioane de euro prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere pentru Balcanii de Vest.
• Republica Moldova a beneficiat de aproximativ 503 milioane de euro în cadrul mecanismelor prezentate de Comisie.
• Plățile efectuate către Ucraina prin Ukraine Facility au ajuns la aproximativ 29,5 miliarde de euro.
  

Obiectivul este integrarea graduală a statelor candidate în politicile și piața unică europeană înainte de aderare.

În intervenția sa, Mathieu Bousquet a descris extinderea drept o investiție geostrategică în securitatea și competitivitatea Europei, subliniind că procesul trebuie să rămână bazat pe merit și pe implementarea efectivă a reformelor.

„Extinderea trebuie să rămână credibilă”, a afirmat oficialul, explicând că fiecare stat avansează în funcție de rezultatele obținute, nu de un calendar prestabilit.

Finanțarea este condiționată de reforme

Un element central al noului model de extindere îl reprezintă facilitățile financiare bazate pe performanță. Potrivit lui Bousquet, fondurile sunt deblocate în funcție de îndeplinirea unor etape concrete de reformă.

În cazul Balcanilor de Vest, oficialul a menționat că Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord au beneficiat recent de plăți în valoare totală de 674 de milioane de euro prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere.

Republica Moldova a fost prezentată ca un alt exemplu al acestui mecanism. Potrivit lui Bousquet, plățile au ajuns la aproximativ 503 milioane de euro, în urma implementării a 99 de măsuri de reformă prevăzute în planul convenit cu Uniunea Europeană.

În cadrul aceleiași reuniuni, șeful Cabinetului Prim-ministrului Republicii Moldova, Adrian Băluțel, a declarat că deschiderea clusterului „Fundamente” reprezintă începutul unei noi etape a procesului de aderare și a subliniat că autoritățile de la Chișinău urmăresc accelerarea reformelor și utilizarea eficientă a instrumentelor europene pentru dezvoltare economică și consolidarea instituțiilor democratice.

Integrarea începe înainte de aderare

Oficialul Comisiei a susținut că extinderea nu mai este privită exclusiv ca un proces de negocieri, ci ca unul de integrare graduală. Statele candidate pot accesa treptat instrumente și politici europene înainte de obținerea statutului de stat membru.

Printre exemplele oferite s-a numărat extinderea zonei unice de plăți în euro (SEPA). Potrivit Comisiei Europene, includerea statelor candidate în acest sistem ar putea genera economii de aproximativ un miliard de euro pentru cetățeni și companii. Serbia a devenit, la 5 mai, a cincea țară din procesul de extindere inclusă în aria geografică SEPA, după Albania, Republica Moldova, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Un alt pas îl reprezintă eliminarea tarifelor de roaming. Bousquet a precizat că acest beneficiu se aplică deja Ucrainei și Republicii Moldova, iar Comisia este pregătită să înceapă negocieri similare și cu partenerii din Balcanii de Vest, după mandatul aprobat de Consiliul Uniunii Europene.

Oficialul a menționat și alte inițiative menite să pregătească integrarea economică, inclusiv dialoguri industriale, facilitarea accesului pe piața unică, acorduri privind evaluarea conformității produselor și parteneriate în domeniul lanțurilor strategice de aprovizionare.

„Extinderea trebuie să fie un proiect al întregii societăți”

În încheiere, Mathieu Bousquet a subliniat că succesul procesului de aderare nu depinde doar de guverne, ci și de implicarea parlamentelor, mediului de afaceri, autorităților locale și societății civile. În opinia sa, fondurile europene pot accelera transformările doar dacă sunt însoțite de transparență, responsabilitate și sprijin public pentru reforme.

Mesajul transmis în cadrul reuniunii AFET este că Uniunea Europeană încearcă să transforme extinderea într-un proces gradual și predictibil, în care beneficiile integrării sunt acordate pe măsura implementării reformelor, iar finanțarea este condiționată de rezultate, nu de promisiuni.