Reforma administrației publice locale: de ce este necesară și ce greșeli ar trebui să evite autoritățile?

Guvernul a dat start oficial reformei administrației publice locale. Anunțul a fost făcut de către secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a subliniat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Urmează prezentarea conceptului, discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii, iar apoi, în toamnă, elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament. Alexei Buzu a declarat că reforma este despre „o absorbție mai eficientă a fondurilor și un nivel de trai mai bun, într-un ritm mai rapid, pentru cetățeni”. 

Potrivit autorităților, reforma urmărește dezvoltarea comunităților locale prin administrații mai puternice și prin reducerea primăriilor. În ultimii doi ani, doar în două raioane din R. Moldova s-a încheiat cu succes procesul de amalgamare: Leova și Fălești, în timp ce alte zeci de localități parcurg etape de consultare și planificare pentru potențiale viitoare amalgamări. 

De ce este necesară această reformă? Ce ar trebui să facă Guvernul mai bine sau diferit ca primarii și cetățenii să aibă mai multă încredere în acest proces? Ce greșeli ar trebui să evite autoritățile?

Stas Madan, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

În acest context, e bine să înțelegem clar realitatea de la care pornim. Așadar, potrivit recensământului din 2024, în medie, 6 din 10 primării deservesc localități cu mai puțin de 1500 de locuitori, prag care, de altfel, este prevăzut chiar în legislație ca minim pentru constituirea unei localități. 

Avem sute de primării cu câteva sute sau cel mult o mie de oameni, iar numărul localităților mai mari, de peste 5000–10 000 de locuitori, este extrem de redus. Această structură arată o fragmentare administrativă puternică, moștenită istoric, dar care de mult timp nu mai corespunde realităților economice și demografice.

Problema principală a acestei fragmentări este că primăriile foarte mici nu au capacitatea reală de a funcționa eficient. Ele trebuie să asigure aceleași servicii de bază ca o primărie mare, precum contabilitate, achiziții, urbanism, proiecte, relația cu instituțiile centrale, dar cu un buget infim și cu personal foarte limitat. În practică, o parte semnificativă din bugetele locale este direcționată pe cheltuieli administrative (salarii, întreținere), respectiv, rămâne foarte puțin pentru investiții (drumuri, apă, canalizare, iluminat, grădinițe sau servicii sociale). Astfel, avem multe primării care există formal, dar nu reușesc să livreze dezvoltare.

Consolidarea administrativă, adică asocierea sau comasarea unor localități mici, nu înseamnă dispariția satelor, ci o organizare mai rațională a administrației. O primărie mai mare, care deservește câteva localități apropiate, poate avea specialiști mai buni, poate atrage mai ușor fonduri naționale și europene și poate planifica investiții la scară mai mare. În loc de trei–patru primării slabe, cu bugete mici și capacitate redusă, există oportunitatea de a avea o administrație mai puternică, capabilă să livreze servicii mai bune pentru toți locuitorii din zonă.

Reforma trebuie să aibă loc și nu trebuie privită și făcută ca orientată împotriva cuiva, ci ca o șansă de supraviețuire a acestei țări într-o lume care o ia tot mai mult razna. 

Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova

Reforma APL nu înseamnă doar reducerea primăriilor, ci întărirea democrației locale și servicii mai bune pentru cetățeni. Ea trebuie făcută treptat, cu consultări reale și resurse clare. În prezent, procesul este grăbit și insuficient pregătit, ceea ce riscă să creeze haos și nemulțumire.

Riscul major este ca reforma să rămână doar pe hârtie, fără efecte reale. Dacă nu există descentralizare financiară și pregătire serioasă, se poate ajunge la instabilitate administrativă și socială, pierderea încrederii cetățenilor și afectarea parcursului european.   

Guvernul trebuie să elaboreze un plan clar, discutat pe larg și acceptat social. Prioritățile sunt: reorganizarea raioanelor în regiuni de dezvoltare, continuarea amalgamării voluntare, sprijinirea cooperării intercomunitare și programelor ca „Satul European”. În paralel, trebuie întărită autonomia financiară și administrativă, prin municipalizarea orașelor, repartizarea corectă a impozitelor și finalizarea procesului de delimitare a patrimoniului.  

Guvernul trebuie să fie transparent, să prezinte un concept clar și să organizeze consultări reale. Primarii trebuie tratați ca parteneri egali, iar cetățenii să primească garanții că reforma aduce drumuri mai bune, servicii calitative și autonomie locală. Încrederea se construiește prin dialog sincer și rezultate vizibile, nu prin decizii grăbite și impuse.

Constantin Morari, președintele Centrului pentru Administrație Locală Europeană

Reforma administrației publice locale, de fapt, este despre a adapta la condițiile actuale activitatea primăriilor, de a le face mai aproape, mai deschise, mai rapide, mai digitalizate, mai modernizate și mai bune, în primul rând, pentru locuitori, care sunt, de fapt, cei care trebuie să beneficieze de această reformă.

Reforma administrativ-teritorială este o parte a reformei administrației publice locale. Dacă vorbim de această reformă, de fapt, la moment, este un instrument care permite amalgamarea voluntară, care, pe lângă toate oportunitățile pe care le are, prevede și faptul că se unesc mai multe primării și se formează juridic o unitate administrativ-teritorială (UAT).

Discuțiile care consider că ar trebui să fie acum de bază în cadrul acestei reforme sunt despre stimulente, despre suportul financiar al primăriilor, despre descentralizarea financiară, poate, despre schimbarea transferurilor și despre regândirea acestora. 

Un alt lucru important de care mulți sunt speriați sunt deplasările, și anume că o să fie o singură primărie centrală mai departe de locuitori. Aceasta nu trebuie să fie o temere reală, pentru că oricum va rămâne un ghișeu unic în fiecare localitate și un „front office” (recepție,  n.r.) cu un specialist. Totodată, se vor digitaliza serviciile. 

Autoritățile ar trebui să implice pe toți în consultări. Reprezentanții Guvernului și reprezentanții Cancelariei de Stat, alături de primari și consilieri, trebuie să iasă la discuții directe cu cetățenii. În localități, acest lucru nu este complicat de făcut. Este nevoie de mai multe discuții, nu doar de postări pe rețelele de socializare, ci de discuții și dezbateri directe cu locuitorii, de a arăta plusurile și minusurile, de a dezbate subiectele.