De ce participarea R. Moldova la Eurovision a stârnit controverse – analiză The Scotsman
Când formația de muzică rock Zdob și Zdub a făcut echipă cu Frații Advahov, duo moldovenesc de muzică populară, pentru a „compune” un cântec pentru a sărbători redeschiderea liniei de cale ferată dintre R. Moldova și România, ei nu puteau ști cât de încărcată politic ar putea deveni interpretarea lor – sau puteau?, arată o analiză a ziarului scoțian The Scotsman.
Cântăreții de la Eurovision, care au captat atenția publicului în finala de sâmbătă, cu interpretarea optimistă a piesei „Trenulețul”, se află în centrul unei dispute politice între facțiunile pro-ruse și pro-occidentale din țară.
R. Moldova a devenit recent centrul temerilor că ar putea fi următoarea țară care ar intra în vizorul Rusiei. Țara a făcut parte din Uniunea Sovietică, deși majoritatea populației vorbește limba română. În interiorul granițelor sale se află o republică separatistă pro-rusă autoproclamată, Transnistria. Politica sa a fost o bătălie de lungă durată între pro-Rusia și pro-Vest, iar discuția unificării cu România, membră a Uniunii Europene, apare din când în când.
Oficialii ruși au început să spună constant că vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova sunt discriminați, reflectând astfel povestea pe care a vehiculat-o înainte de invazia sa în Ucraina. O serie de explozii în regiunea transnistreană, în urmă cu câteva săptămâni, a stârnit speculații privind tulburări în regiune, unde Rusia are deja trupe pe teren.
Guvernul pro-occidental al R. Moldova, condus de președinta Maia Sandu, a făcut primii pași spre aderarea la Uniunea Europeană.
La concursul Eurovision, pentru care cântecul a fost selectat înainte de invazia rusă din Ucraina, trupa, una dintre cele mai mari din lumea vorbitoare de limbă română din anii 1990, a fost pusă sub semnul întrebării în legătură cu versurile melodiei. Lansată în decembrie anul trecut, „Trenulețul” a fost cântecul de promovare a redeschiderii legăturii feroviare între capitala moldovenească Chișinău și capitala României, București. Premiera clipului „Trenulețul” a coincis cu relansarea cursei de trenuri Chișinău-București.
La vremea respectivă, piesa a fost criticată pentru că părea să promoveze o unificare a României și a R. Moldova.
„Care țară? Unde-ncepe? Țară veche, țară nouă Parcă-i una, parcă-s două Ba aparte, ba-mpreună Parcă-s două, parcă-i una”, spun versurile în limba română.
Solistul trupei Zdob și Zdub, Roman Iagupov, născut la Volgograd, în Rusia, și crescut la Chișinău, având o mamă moldoveancă, a insistat că piesa este de fapt despre „trenul sălbatic cu care călătoresc muzicienii toată viața lor”.
Cu toate acestea, ascultătorii au interpretat-o diferit.
„De la Chișinău la București”, a scris un bărbat într-un comentariu sub videoclipul de pe YouTube al trupei, atrăgând 1.400 de aprecieri.
Cea mai mare parte a teritoriului moldovenesc a făcut parte din Principatul Moldovei din secolul al XIV-lea până în 1812, când a fost cedat Imperiului Rus de către Imperiul Otoman.
După o serie de evenimente, în 1940, România, care deținea atunci controlul asupra regiunii, a fost obligată să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord Uniunii Sovietice, ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop.
Acest lucru a dus la crearea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. În 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, RSS Moldovenească și-a declarat independența și a luat numele de R. Moldova.
Zdob și Zdub a mai participat de două ori la Eurovision. În 2005, formația s-a clasat pe locul al șaselea în clasamentul general, cel mai bun rezultat al țării până în 2017 și încă al doilea cel mai bun rezultat general. De asemenea, au obținut un scor bun și în 2011.
