Dan Perciun a anunțat că Primăria Chișinău ar fi acceptat preluarea doar a uneia dintre cele două clădiri pentru extinderea rețelei școlare din capitală
Primăria municipiului Chișinău ar fi refuzat luarea în comodat a unei clădiri, pentru extinderea rețelei școlare din capitală. Potrivit ministrului Educației și Cercetării (MEC), Dan Perciun, în cazul primei clădiri – cea a Centrului de Excelență în Energetică și Electronică – Primăria a comunicat oficial Ministerului că „nu o poate prelua în următorii doi ani, invocând lipsa infrastructurii, a transportului public și insuficiența cadrelor didactice”.
Pentru a contribui la soluționarea problemei supraaglomerării rețelei școlare, în noiembrie 2025, Ministerul a propus Primăriei municipiului Chișinău două edificii.
Perciun a scris pe rețelele de socializare marți, 28 iulie, că Primăria și-a exprimat disponibilitatea de a prelua cea de-a doua clădire, care aparține Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”, din strada Miron Costin 24.
„MEC a investit peste 12,5 milioane de lei pentru reparația capitală a acestui edificiu, astăzi lucrările fiind executate în proporție de aproximativ 70%. Sunt înlocuite integral rețelele electrice, sistemele de încălzire, rețelele de apă și canalizare, sunt reorganizate spațiile de studiu și este modernizată întreaga infrastructură. În perioada următoare, lucrările vor fi finalizate, iar clădirea va putea fi utilizată de Primăria municipiului Chișinău pentru crearea noilor locuri de studii pentru copiii din capitală.
În altă ordine de idei, au trecut deja nouă luni de când ministerul a propus elaborarea unui plan comun pentru soluționarea problemei supraaglomerării școlilor din Capitală. Am solicitat un plan de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung. Din păcate, până astăzi, acest plan încă lipsește. Mai mult, deși primarul a dispus crearea unui grup de lucru încă februarie 2026, acesta așa și nu a fost constituit”, a mai comunicat Perciun.
Pe 25 noiembrie 2025, MEC a anunțat că va transmite în comodat Primăriei Chișinău două clădiri ale unor foste instituții de învățământ, astfel încât acestea să poată fi folosite pentru extinderea rețelei școlare din capitală. Decizia a venit după o analiză efectuată de Minister, care arată că unele școli din Chișinău au un număr de elevi care depășește cu mult capacitatea de proiect, unele clase ajungând la 38-42 de copii, se arată în comunicatul de presă emis de MEC.
MEC a punctat că prin valorificarea acestor spații și transferul Liceului „Igor Vieru” în sediul fostului Colegiu Tehnologic de pe strada Bogdan Voievod, urmau să fie create aproximativ 1600 de locuri noi pentru elevii din sectoarele Râșcani și Ciocana.
După transfer, în sediul nou al Liceului „Igor Vieru” vor fi deschise clase primare și gimnaziale cu profil general, contribuind astfel la extinderea capacității școlare a municipiului Chișinău.
Ministerul a scris anterior că toate edificiile vizate sunt în stare bună sau foarte bună, iar MEC era pregătit să aloce suplimentar până la 20 milioane de lei pentru dotarea și modernizarea spațiilor până la 1 septembrie 2026.
„Supraaglomerarea școlilor din Chișinău este rezultatul unor ani de decizii necorelate, investiții făcute fără viziune și a unei planificări urbane insuficiente. Noi propunem o schimbare de abordare: utilizarea eficientă a spațiilor existente și investiții acolo unde există locuri libere. Transferul celor două clădiri este o soluție rapidă, cu impact imediat pentru sute de copii, însă celelalte măsuri necesare trebuie asumate de Primărie”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.
Studiul prezentat de MEC arată că numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 15 mii în ultimii cinci ani, iar tot mai multe instituții au clase cu peste 30 de elevi. Analiza MEC relevă un dezechilibru major în rețeaua școlară din Chișinău: licee precum „Mihai Viteazul”, „Mihail Berezovschi”, „Liviu Deleanu”, „Dante Alighieri”, „Onisifor Ghibu” sau „Hyperion” depășesc cu mult capacitatea de proiect, unele clase ajungând până la 42 de elevi.
În același timp, raportul arată că alte instituții aflate la distanțe relativ mici dispun de sute de locuri libere. De exemplu, LT „Ion Creangă” are peste 400 de elevi în plus față de capacitatea proiectată, în timp ce LT „Matei Basarab”, situat la un kilometru distanță, are mai mult de 800 de locuri disponibile. În total, în școlile din municipiu există peste 5000 de locuri libere, însă acestea sunt distribuite disproporționat.
„În prezent, părinții nu mai aleg școala cea mai apropiată, ci pe cea care oferă cele mai bune condiții, laboratoare moderne sau activități extracurriculare diversificate. Această orientare spre calitate a generat o migrație masivă a elevilor spre anumite instituții, lăsând în urmă școli vechi, insuficient dotate, care se confruntă cu o scădere constantă a atractivității”, a spus secretarul de stat, Valentina Olaru.
Un alt aspect îl reprezintă modul în care sunt gestionate investițiile publice. Primăria continuă să direcționeze fonduri către școli care au beneficiat recent de reparații sau modernizări, în timp ce instituțiile din zone defavorizate rămân în așteptare. Exemplele Școlii nr. 6 și ale gimnaziilor nr. 52 și nr. 86 ilustrează modul ineficient în care sunt utilizate resursele municipale.
„Extinderea orașului prin proiecte imobiliare noi nu este însoțită de construirea de școli sau de extinderea celor existente, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra liceelor foarte solicitate, precum „Mihail Berezovschi”, „Liviu Deleanu” sau „Onisifor Ghibu”. Astfel, accesul copiilor la o instituție apropiată de domiciliu devine tot mai dificil, iar părinții ajung să aleagă școala nu în funcție de proximitate, ci de infrastructură și facilitățile disponibile”, a menționat Perciun.
MEC scrie și că cercetarea a evidențiat probleme structurale în sistemul municipal: investiții fragmentare, lipsa unei strategii coerente, alocări repetate către instituții renovate recent, ignorarea școlilor cu potențial de dezvoltare, dar rămase sub utilizate, precum și o corelare insuficientă între dezvoltarea urbanistică și necesitățile educaționale.
MEC subliniază că pe termen mediu, Primăria trebuie să contracteze cel puțin 30–40 de milioane euro de la partenerii de dezvoltare pentru renovarea capitală a clădirilor care sunt astăzi nevalorificate.
Ministerul insistă, de asemenea, ca primăria să respecte prevederile legale și să autorizeze doar proiecte imobiliare care includ soluții clare pentru școli și grădinițe.
