Cine sunt, cine i-a propulsat în funcții și relațiile cu politicul a celor 5 membri ai CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate – Ziarul de Gardă
  • Cine sunt, cine i-a propulsat în funcții și relațiile cu politicul a celor 5 membri ai CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate

    Cine sunt, cine i-a propulsat în funcții și relațiile cu politicul a celor 5 membri ai CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate
    Colaj ZdG
    06 iunie 2021 | 11:06

    Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat sâmbătă deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, deși proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare. Astfel, numărul secțiilor de votare care vor fi deschise în diaspora rămâne același ca și la alegerile prezidențiale din 2020, când mai mulți cetățeni nu au reușit să voteze din cauza numărului insuficient de buletine de vot. Propunerea de a deschide doar 139 de secții a venit din partea lui Maxim Lebedinschi, membru CEC desemnat de PSRM. Proiectul acestuia a fost susținut și de membrii CEC Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.

    Deși la cele mai recente alegeri, prezidențiale, desfășurate în toamna anului trecut, mii le cetățeni moldoveni aflați peste hotare nu au putut vota din cauza insuficienței de buletine după ce au stat la coadă ore în șir, majoritatea membrilor CEC au respins propunerile de majorare a numărului de secții de vot pentru parlamentarele din iulie.

    Comisia Electorală Centrală a aprobat sâmbătă, 5 iunie, deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

    ZdG vă prezintă cine sunt cei cinci membri ai CEC care au decis deschiderea celor 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, cine i-a propulsat în funcții și relațiile lor cu politicul.

    Maxim Lebedinschi

    Maxim Lebedinschi a devenit membru al CEC în iulie 2019, fiind promovat de PSRM. În mandatul de președinte de țară al lui Igor Dodon, Maxim Lebedinschi a fost Consilier în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al preşedintelui R. Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul. A fost și consilier municipal din partea PSRM.

    Anterior, Lebedinschi a fost unul din avocații preferați de Igor Dodon. Lebedinschi a reprezentat într-un proces firma „Hunter Elit Club”, administrată de apropiaţii lui Igor Dodon și Fabrica de Conserve din Călăraşi, care, în ultimii ani a fost ţinta mai multor procese de judecată. Despre ambele entități, ZdG a scrisa anterior că ar avea legături cu fostul președinte Igor Dodon.  Maxim Lebedinschi este fratele lui Adrian Lebedinschi, deputat socialist şi unul din donatorii formaţiunii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016. În aprilie curent, fratele lui Lebedinschi, Secretarul de stat al Ministerului de Interne Cornel Lebedinschi, a fost promovat de PSRM la funcția director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), pe o perioadă de cinci ani.

    Maxim Lebedinschi a fost şi avocatul lui Igor Dodon, în 2013, în procesul pe care liderul socialiştilor l-a avut cu Valentin Krîlov, fostul şef al PSRM, dar şi juristul partidului în mai multe procese.

    În 2020, deputatul Iurie Reniță acuza că Lebedinschi ar fi luat un împrumut, nedeclarat în declarația de avere și interese personale, în valoare de 960 de mii de lei, în 3 tranșe, de 200 de mii, 260 de mii și respectiv 500 de mii de lei, de la compania „Exclusiv Media”, care îl are în calitate de fondator pe socialistul Corneliu Furculiță. Ulterior, secretarul general al CEC a confirmat că a făcut un împrumut de la compania „Exclusiv Media”, însă afirma că l-a restituit la scurt timp, iar includerea acestuia în declarația de avere și interese personale nu a fost nevoie, precizând că banii nu au fost destinați nici unei campanii electorale.

    Vadim Filipov

    Vadim Filipov, unul din cei patru membri ai CEC care au susținut inițiativa lui Lebedinschi de a deschide 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, este și el apropiat socialiștilor. Mai exact, Filipov este fratele finului lui Igor Dodon, Lilian, și a devenit membru CEC în 2017. Tatăl celor doi, Grigore Filipov, este președintele raionului Dubăsari, fiind ales în această funcție în noiembrie 2019, tot din partea PSRM.

    DOC/ Preşedintele socialist al raionului Dubăsari, restabilit, de două ori, în funcție. Presupuse „relații amicale” cu un judecător l-a făcut să ceară strămutarea cauzei

    După Lebedinschi, firma „Hunter Elit Club”, administrată de apropiaţii lui Igor Dodon și Fabrica de Conserve din Călăraşi, care, în ultimii ani a fost ţinta mai multor procese de judecată, a fost reprezentată și de Vadim Filipov.

    În noiembrie 2016, ZdG scria despre interesele apropiaților lui Igor Dodon la baza de odihnă „Sadovo”, situată într-o zonă ecologic curată și pitorească a Codrilor, la aproximativ 3 km de centrul satului Sadova, localitatea de baștină a lui Igor Dodon. Ulterior, ZdG a constat că într-un litigiu juridic din 2017, „Baza de odihnă Sadovo” a fost reprezentată de către Vadim Filipov, fratele finului președintelui, în baza unui mandat emis pe 14 martie 2016.

    În noiembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale în cazul lui Vadim Filipov. Autoritatea a demarat acest control la solicitarea deputatului Iurie Reniță, care a acuzat că Filipov a contractat un împrumut de la „Exclusiv Media” în valoare de 500 de mii de lei și, la fel ca Lebedinschi, nu l-a declarat în declarația de avere.

    Veaceslav Agrigoroaie

    Și Veaceslav Agrigoroaie a votat pro deschiderii celor 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, deși proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare. Dacă Lebedinschi și Filipov au legături vizibile cu PSRM, Agrigoroaie s-a remarcat în trecut, mai mult, în anturajul PDM.

    La mijlocul anului 2017, când PDM a reușit împreună cu PSRM să modifice sistemul electoral prin introducerea votului uninominal, media controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc a publicat o listă cu 53 de ONG-uri care ar fi susținut iniţiativa democraților. Una dintre organizații a fost Centrul pentru Investigaţii Juridice şi Apărarea Drepturilor Omului, fondat în iunie 2010 de fostul comunist și democrat Sergiu Sîrbu. La ora actuală în calitate de preşedinte al Centrului apare Ina Sîrbu, soţia acestuia, Veaceslav Agrigoroaie deținând, în perioada 2010 – 2016, funcția de vicepreşedinte al acestui Centru. În 2016, Agrigoroaie a fost propulsat în funcția de Secretar al CEC, pe care a deținut-o până în iulie 2019.

    În perioada 2013-2015, Veaceslav Agrigoroaie a fost asistent al deputatului, pe atunci democrat, Sergiu Sîrbu, iar în 2014 – consilier al vicepreşedintelui Parlamentului de atunci Andrian Candu, finul lui Plahotniuc.

    Andrei Volentir

    Un alt membru al CEC care a susținut inițiativa lui Lebedinschi cu privire la deschiderea a 139 de secții de votare pentru diaspora este Andrei Volentir.

    Andrei Volentir a devenit secretarul CEC în 2011, după ce anterior a ocupat timp de un an funcţia de şef al Secţiei informare legislativă din cadrul Aparatului preşedintelui R. Moldova. A fost secretar al CEC până în 2016. În iunie 2016 a fost formată o nouă componență a CEC, iar de această dată Volentir a fost propulsat în calitate de membru al instituției de către PDM.

    În iunie 2018, Andrei Volentir împreună cu Alina Russu, Iurie Ciocan, Rodica Ciubotaru și Veaceslav Agrigoroae au declarat nule alegerile locale noi de la Chișinău, în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău privind invalidarea alegerilor locale noi, dictate de Rodica Berdilo. Atunci doi membri ai CEC, Sergiu Gurduza și Vladimir Șarban, au solicitat amânarea ședinței pentru a fi cerută instanței o explicație privind modul de aplicare a hotărârii semnate de judecătoarea Berdilo.

    Vasile Gafton

    Cel de-al cincilea membru al CEC care a decis asupra deschiderii 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 este Vasile Gafton.

    În perioada anilor 1994 – 2004, Gafton a activat în cadrul Procuraturii Chișinău, apoi la Procuratura Generală, fiind şef-adjunct al Direcţiei urmărire penală. În 2005 a devenit consultant al fracţiunea PDM și tot atunci a fost ales membru al CEC. Gafton este la al treilea mandat în cadrul CEC, ultima oară fiind propus de către depu­ta­ţii PLDM care au pără­sit par­ti­dul pen­tru a se ală­tura coa­li­ţiei majo­ri­tare de la guver­nare a PDM.


    După ce Comisia Electorală Centrală a respins propunerile de creștere a numărului de secții de votare în diaspora, reprezentanții PAS și ai Platformei DA au anunțat că vor contesta în instanțele de judecată hotărârea CEC de sâmbătă, 5 iunie. În același timp, secretarul CEC Maxim Lebedinschi, desemnat ca membru al CEC de către PSRM, susține că instituția „și-a făcut lucrul reieșind din prevederile normative și situația reală”.

    Reacții după refuzul CEC de a majora numărul de secții în diaspora: PAS și Platforma DA anunță proteste și că vor contesta decizia , iar membrul CEC Maxim Lebedinschi susține că „CEC și-a făcut lucrul reieșind din prevederile normative și situația reală”

    „Decizia de astăzi a Comisiei Electorale Centrale de a se opune deschiderii a suficiente secții de vot în diasporă este o batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii”, a scris și președinta Maia Sandu în legătură cu decizia CEC.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură