Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Promo-LEX: „Dorința Președintelui de a…

Promo-LEX: „Dorința Președintelui de a decora paramilitarii transnistreni și pacificatori ruși știrbește și subminează suveranitatea și inviolabilitatea R. Moldova”

Foto: gdb.rferl.org

Igor Dodon, președintele R. Moldova, a anunțat, la 22 iulie, că este gata să „confere distincții de stat militarilor moldoveni, transnistreni dacă vor dori, și pacificatorilor ruși cu ocazia a 25 de ani de la crearea operațiunii de menținere a păcii”. Igor Dodon își argumenta această intenție prin faptul că, aceasta ar fi o dovadă de apreciere la cel mai înalt nivel a acestei misiuni de pacificare.

Câteva zile mai târziu, la 26 iulie, șeful statului a semnat și a făcut public decretul său cu privire la decorarea unor reprezentanți ai R. Moldova și ai Misiunii OSCE în Moldova. Totodată, acesta menționează într-o postare de pe rețele de socializare că au fost înaintate propuneri și cu privire la decorarea unor participanți la operațiunea de menținere a păcii din partea Federației Ruse și Ucrainei, doar că distincțiile pot fi acceptate doar „cu acordul țărilor, reprezentații cărora sunt”.

Nu există temei legal pentru a satisface dorința Președintelui

„Intenția Președintelui Dodon de a decora paramilitarii transnistreni și pacificatorilor ruși, nu poate fi fundamentată juridic, gestul său fiind tratat de o bună parte a populației drept o provocare la adresa victimelor războiului din 1992 și o sfidare a normelor juridice în vigoare. Totodată, menționăm că acțiunea de a conferi decorații unor reprezentanți ai forțelor militare străine și ai unor structurilor paramilitare ilegale, săvârșită de un cetățean al R. Moldova, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale a R. Moldova, dar în schimb în interesul altui stat, care își menține forțele de ocupare pe teritoriul R. Moldova, urmează a fi calificate drept ilegale”, susțin reprezentanții Asociației Promo-LEX.

„Mesajul președintelui Dodon, în care spune că ar decora militarii transnistreni „dacă ar dori”, scoate la suprafață faptul că, oferirea decorațiilor este mai degrabă o sugestie dată de Președinte, în care ar recunoaște statutul unor forțe paramilitare ilegale, așa cum sunt cele transnistrene. Aceste acțiuni se încadrează în  prevederile art. 282 din Codul Penal, unde se menționează că ”organizarea, conducerea unei formațiuni paramilitare neprevăzute de legislația R. Moldova, precum și participarea la o astfel de formațiune, reprezintă o infracțiune”. Procuratura are pe rol câteva cauze penale privind activitatea unor detașamente militare ilegale pe teritoriul R. Moldova, însă nu există nicio sentință…
Potrivit normelor legale, distincții de stat nu pot fi oferite militarilor transnistreni, aceștia făcând parte din structurile paramilitare ilegale potrivit Codului Penal RM. Oferirea distincțiilor de stat este cea mai înaltă formă de manifestare a aprecierii de către un stat. Promo-LEX vine să amintească despre unele „merite” ale forțelor „pacificatoare” atât de apreciate de Igor Dodon, care este gata să le decoreze. Nenumăratele cazuri de încălcare gravă a drepturilor omului, dar și multiplele incidente din ultimii ani, au demonstrat faptul că, anume contingentul rus al acestei misiuni de pacificare, joacă un rol de consolidare, de fapt, a regimului de facto de la Tiraspol”, susțin cei de la Promo-LEX.

În diferite zone ale regiunii transnistrene, aflate sub controlul direct al pacificatorilor ruși, forțele paramilitare create de Tiraspol, și-au permis mai multe abuzuri, demonstrând părtinirea acestora:

  • La 6 februarie 2001, delegația moldovenească din Comisia Unificată de Control a adresat șefilor delegației ruse și transnistrene o scrisoare, în care protesta împotriva parțialității comandanților forțelor de menținere a păcii. Aceștia erau acuzați că au permis introducerea de echipamente militare și muniții în zona de securitate și crearea unităților paramilitare armate transnistrene. Delegația moldovenească sublinia în încheiere că, o asemenea atitudine din partea forțelor rusești de menținere a păcii reprezintă o încurajare pentru transnistreni (§ 100 cauza Ilașcu).
  • Discuțiile intense despre necesitate reformării misiunii de pacificare din regiunea transnistreană au început după cazul lui Vadim Pisari, tânărul ucis în 2012 de un militar al trupelor ruse de menținere a păcii, Rusia fiind condamnată la CEDO pentru acest caz (Pisari v. Moldova și Rusia, cererea nr.42139/12). În concluziile sale, Curtea europeană constată că, a avut loc o încălcare a dreptului la viață prevăzut de art. 2 al Convenției, admisă de către militarul din contingentul rus al trupelor de menținere a păcii. Totodată, CEDO stabilește că, a existat un refuz total de colaborare a organelor de drept ale Rusiei cu cele ale Republicii Moldova în investigarea eficientă a cazului Vadim Pisari.
  • La 1 martie 2013, reprezentanții structurilor de forță de la Tiraspol, traversând postul unilateral de pacificatori nr.10 (aflat în acel moment sub controlul militarilor ruși), au intrat în orașul Bender, unde au efectuat percheziții cu aplicarea forței asupra mai multor persoane aflate la o întreprindere din acest oraș.
  • Pacificatorii ruși nu au avut nicio acțiune atunci când li s-a interzis proprietarilor de terenuri din Cocieri, Coșnița sau Doroțcaia accesul la terenurile aflate în zona de control a acestora.
  • În 2016, armata rusă publica anunțuri în presa din regiunea transnistreană pentru recruta prin contract militari în cadrul forțelor de menținere a păcii, ignorând  protestele diplomatice din partea Chișinăului ca urmare a unei campanii de recrutare desfășurată în regiunea transnistreană în cursul verii. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chișinău s-a autosesizat și a cerut Ambasadei FR să pună capăt acestor demersuri.
  • Ultimul incident este cazul militarului forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, care s-a împușcat mortal cu arma din dotare. Acest caz este o dovadă clară că pacificatorii ruși nu sunt pregătiți psihologic pentru o astfel de misiune importantă, și prezintă un risc sporit pentru securitatea populației din regiune.

Șirul acestor „merite” ar putea fi continuat, iar potrivit unor experți, marea problemă a misiunii de pacificare de pe Nistru e că: „ea s-a transformat dintr-o misiune de menținere a păcii în una de state-building (construcție a statului), care ajută regimul de facto din regiunea transnistreană să-și construiască „republica”.

Gestul Președintelui continuă acțiunile de dezbinare a societății

Guvernul R. Moldova, în Regulamentul cu privire la activitatea delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, aprobat la 3 octombrie 2011, reiterează rolul delegației moldovenești în cadrul CUC, care un organ cu  scopul asigurării controlului asupra respectării regimului de încetare a focului, realizării înțelegerilor privind retragerea forțelor armate şi a altor formațiuni, a tehnicii militare şi armamentului, monitorizării continue a situației în zona de securitate, precum şi al contribuirii la reglementarea pașnică a conflictului şi prin mijloace politice. Totodată, Comisiei Unificate de Control,  formată din reprezentanții celor 3 părți, i se subordonează contingente militare create pe bază de voluntariat și reprezentând părțile angajate.

Pe parcursul acestor 25 de ani, acest format de pacificare nu și-a întărit rolul de organ stabilizator și a dezamăgit în asigurarea condițiilor pentru rezolvarea problemelor create artificial la începutul anilor `90. Astfel, teritoriul regiunii a rămas în administrarea unui regim opresiv și ilegal, fără a se căuta un mecanism care ar crea condiții pentru monitorizarea, garantarea și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în acest teritoriu.

„Prin repetarea de către Președintele Igor Dodon a intenției sale de decorare a militarilor ruși și paramilitarilor transnistreni, există riscul aparițiilor unor tensiuni periculoase. Un astfel de gest ar însemna o continuare a acțiunilor de dezbinare a societății și desconsiderare a Constituție, care, în art. 77, plasează Președintele în rolul de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării”, remarcă Promo-LEX.

„Nu putem ignora nici faptul că Federația Rusa refuză să-și respecte angajamentele internaționale (Summit OSCE, Istanbul 1999) de a retrage trupele sale (Armata a 14-ea) de pe teritoriul R. Moldova. Totodată, recentele declarații și amenințări, dar și cele făcute anterior la adresa R. Moldova ale unui demnitar de rang înalt al Federației Ruse (Dmitrii Rogozin) sunt gesturi inacceptabile într-o relație bazată pe respectul reciproc între 2 state suverane și independente, care au semnat un tratat de prietenie”, susțin reprezentanții Asociației.

Curtea Constituțională a R. Moldova a pronunțat recent o hotărâre cu privire la neutralitatea R. Moldova, prin care a reiterat că „dislocarea pe teritoriul R. Moldova a oricăror trupe sau a  baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.