Dacă există „brexit-ul”, Filip vrea să fie și „moldin-ul”. Despre ce au discutat premierul și comisarul european

Jumătate din populația activă a țării este concentrată în Chișinău, totodată capitala este cea care generează jumătate din Produsul Intern Brut (PIB), iar acest declaraj dintre nivelul de dezvoltare a capitalei și restul regiunilor țării este o problemă care urmează a fi soluționată de guvernare, inclusiv cu ajutorul asistenței și fondurilor externe pe diferite proiecte oferite de Uniunea Europeană (UE). Constatarea aparține comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu, care se află într-o vizită de câteva zile în R. Moldova. În cadrul unei conferințe de presă, susținute alături de premierul Pavel Filip, după discuții la Guvern, oficialul a apreciat progresele înregistrate de R. Moldova, dar a subliniat și faptul că este nevoie de continuat inițierea și implementarea reformelor structurale. Corina Crețu a menționat că UE continuă să sprijine parcursul european al R. Moldova și a enumerat proiectele în derulare pe segmentul dezvoltării regionale care oferă R. Moldova asistență și suport financiar pentru domenii-cheie, precum: dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă, îmbunătățirea mediului de afaceri, sectorul energiei, justiția, statul de drept.

La rândul său, premierul Pavel Filip a dat asigurări că Guvernul are un angajament ferm pentru realizarea reformelor inițiate și că acționează în interesul cetățenilor, dar că nu poate vorbi despre restanțe ale guvernării, ci doar despre domenii asupra cărora trebuie depus mai mult efort.

„Mergem pe acțiuni concrete, punctuale pe fiecare moment, suntem, în același timp, realiști, știm unde avem progrese, știm unde avem restanțe, știm ce și cum trebuie să facem pentru a elimina aceste restanțe”, a declarat Pavel Filip după întâlnirea cu oficialul european, menționând că au discutat, inclusiv, despre implementarea proiectului pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare în Ungheni și Cahul și eficiența energetică pentru clădirile publice, lansat anul trecut. Potrivit premierului, după realizarea programului finanțat de UE, peste 200 de mii de cetățeni din 22 de localități vor beneficia de apeducte noi sau restaurate, iar zeci de clădiri publice vor beneficia de proiectul privind eficiența energetică.

Filip s-a arătat optimist că R. Moldova va deveni membră a UE și va beneficia de ajutor financiar și mai consistent, dar a declarat că autoritățile de la Chișinău privesc Uniunea Europeană nu doar ca o piață de desfacere, dar și un exemplu de principii și valori spre care R. Moldova tinde.

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a declarat că la Bruxelles sunt recunoscuți pașii făcuți de R. Moldova spre modernizare și reforme și a subliniat că UE va continua să ofere sprijin R. Moldova pentru muncă concentrată pe sectoare precum: dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă, îmbunătățirea mediului de afaceri, domeniul energiei, justiție, crearea unui stat de drept.

Aceasta a declarat că deși sunt recunoscute progresele, structurile europene subliniază și necesitatea continuării reformelor structurale. În context, Corina Crețu a vorbit despre decalajul dintre nivelul de dezvoltare a Chișinăului și a celorlalte regiuni ale țării.  Comisarul a declarat că este la curent cu faptul că jumătate din Produsul Intern Brut al R. Moldova provine din Chișinău și că jumtate din populația activă a R. Moldova se concentrează în capitală. În acest sens, Corina Crețu a enumerat proiectele care vin să îmbunătățească nivelul de trai al populației și a subliniat că R. Moldova participă activ, alături de alte 13 state, inclusiv nouă state membre ale UE, în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Oficialul a precizat că proiectele-pilot demarate în 2016, inclusiv referitor la modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, sprijinirea interconexiunilor energetice între R. Moldova și România, îmbunătățirea guvernanței în sectorul energetic, vor genera până în 2020 circa 20 de mii de locuri de muncă.

Totodată, comisarul european a subiliat că „nu întotdeauna banii sunt totul, iar capacitatea administrativă uneori este mai importantă decât banii”.

Întrebată de presă ce părere are despre obținerea de către R. Moldova a statutului de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, Corina Crețu a declarat că este o problemă internă și nu o poate comenta.

La rândul său, premierul Pavel Filip a declarat că acest statut de observator nu contravine Acordului de Asociere, dar că este unul inventat anume pentru R. Moldova, deoarece până acum un asemenea termen nu a existat în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Șeful Executivului a menționat că R. Moldova este o țară parlamentară și că toate acordurile sunt aprobate de Parlament, respectiv acest statut obținut de președinte nu are putere juridică.

„Noi nu avem planul A și planul B, există doar unul singur – Uniunea Europeană. Integrarea în UE este obiectivul nostru de bază. În contextul deciziei unui stat membru de a pleca din Uniunea Europeană – noțiunea este de brexit – noi suntem gata să oferim moldin-ul și să fim al 28-lea stat în Uniunea Europeană”, a declarat Prevel Filip la subiect.

Întrebat despre restanțele guvernării în procesul de implementare a agendei de reforme, Pavel Filip a declarat că nu poate fi vorba despre restanțe ci despre „domenii unde trebuie depus mai mult efort”, pentru că lucrurile trebuie privite prin comparație. În acest sens, premeirul a invocat faptul că sondajele arată astăzi o încredere mai mare a cetățenilor în guvern sau justiție comparativ cu situația de acum doi ani.

Referitor la prima tranșă a asistenței macrofinanciare de o sută de milioane de euro oferite de UE, comisarul european a declarat că 30 de milioane de euro ar putea ajunge la începutul verii, iar următoarea tranșă – în a doua jumătate a anului curent sau la început de 2019.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Reporter

    CU STATUL CAPTURAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ?

    Fățărnicie! Ce va face oligarhul în UE cu statul capturat? Va sta la dubală pe viață? Da oligarhul uzurpator, fățarnic și viclean a încălcat de-atâtea ori legislația europeană, încât o să beneficieze de proces de judecată perpetuum mobile!

    Apropo, da cu sistemul de vot mixt și Comisia de la Veneția, cum rămâne? Da cu tătucul votului mixt “academicianul” septuagenar Nicolae Dabija ce facem? Îl dezbrăcăm în pielea goală, îl dăm cu dohot și-l fugărim prin Piața Marii Adunări Naționale? Și cu Valentina Buliga facem aceiași procedură? N-o să se sperie copchiii?

  2. Reporter

    CU STATUL CAPTURAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ?

    Fățărnicie! Ce va face oligarhul în UE cu statul capturat? Va sta la dubală pe viață?
    Da oligarhul uzurpator, fățarnic și viclean a încălcat de-atâtea ori legislația europeană, încât o să beneficieze de proces de judecată perpetuum mobile?

    Apropo, da cu sistemul de vot mixt și Comisia de la Veneția, cum rămâne? Da cu tătucul votului mixt “academicianul” septuagenar Nicolae Dabija ce facem? Îl dezbrăcăm în pielea goală, îl dăm cu dohot și-l trecem prin pene, iar apoi îl fugărim prin Piața Marii Adunări Naționale? Și cu Valentina Buliga facem aceiași procedură? N-o să se sperie copchiii?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *