Statul, obligat de prima instanță să-i achite Victoriei Furtună 50 de mii de lei – prejudiciu moral. „După plecarea mea din sistem, cauza penală intentată împotriva mea a fost clasată”
Ministerul Justiției a fost obligat, de prima instanță, să-i achite fostei procurore și candidate la funcția de președintă, Victoria Furtună, 50 de mii de lei, în calitate de prejudiciu moral. Acesta ar fi fost cauzat „prin acțiunile ilicite ale organelor care exercită activitatea specială de investigații și ale procuraturii”, Furtună cerând și exprimarea scuzelor oficiale.
Miercuri, 11 martie, magistratul de la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, Veaceslav Caragia, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Furtună împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție (PA), Serviciului de Informații și Securitate și a foștilor conducători ai celor două procuraturi – Ion Munteanu și Veronica Dragalin.
Contactată de ZdG, șefa interimară a Serviciului comunicare a Ministerului Justiției, Loreta Lisnic, a transmis că instituția urmează să conteste decizia instanței.
În august 2025, fosta procuroră anticorupție a solicitat instanței constatarea încălcării drepturilor sale prin tragerea sa ilegală la răspundere penală pentru pretinsa săvârșire a divulgării datelor urmăririi penale. Aceasta a cerut instanței să-i fie plătit un milion de lei. În plus, Furtună a vrut scuze publice de la ex-procurorul general, Ion Munteanu, și fosta șefă a PA, Veronica Dragalin.
Decizia motivată a instanței nu a fost publicată deocamdată, dar conform dispozitivului, pe lângă cei 50 de mii de lei, Ministerul Justiției ar urma să achite și 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În privința celorlalte solicitări, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
„După ce, în calitate de procuror Anticorupție, am pornit o cauză penală pentru fals în acte publice în privința unor acțiuni ale Serviciul de Informații și Securitate și ale aparatului Președinției Republicii Moldova, legate de excluderea unor judecători incomozi, împotriva mea a fost inițiată o cauză penală.
Au urmat percheziții, denigrare publică și acuzații grave precum că aș fi coruptă și că aș fi abuzat de atribuțiile funcționale. Toate acestea au fost folosite pentru a mă compromite și a mă reduce la tăcere.
După plecarea mea din sistem, cauza penală intentată împotriva mea a fost clasată, confirmând încă o dată că acuzațiile au fost nefondate.
Am contestat aceste acțiuni în instanța de judecată, solicitând despăgubiri pentru prejudiciul adus imaginii mele și scuze publice. Astăzi, instanța mi-a dat dreptate”, a scris Furtună pe rețelele de socializare.
„Sunt un rob credincios. Dacă Șor și Rusia vor victorie, o voi obține.” Corespondențe secrete atribuite Victoriei Furtună și unui curator rus
La 2 martie 2025, fosta procuroră Victoria Furtună, care a candidat la prezidențialele din 2024 fiind susținută de F. Rusă prin intermediul rețelei controlate de Ilan Șor, așa cum a dezvăluit ZdG în investigația „În slujba Moscovei”, a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, formațiune cu „vocație europeană” în statut. Atunci, Furtună declara pentru ZdG că „nu văd oportună stoparea procesului de integrare în Uniunea Europeană.” La 25 martie 2025, Furtună a lansat oficial partidul într-o conferință de presă.
Un șir de documente scurse în spațiul public, printre care mai multe schimburi de mesaje, rapoarte financiare sau bilete avia, atribuite Victoriei Furtună și unor persoane din Federația Rusă, dezvăluie cum ar fi fost pusă pe roate, cu bani rusești și curatori apropiați Kremlinului, o formațiune „pro-europeană” în acte, a cărei lideră declarată este Victoria Furtună.
După o demisie cu scandal din organele procuraturii, s-a vrut președintă de țară
2006. Furtună își începe cariera de procuroare la Nisporeni, iar peste doi ani este numită în funcția de procuroare la Procuratura sectorului Botanica din municipiul Chișinău.
2016. La scurt timp după venirea lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție (PA), Furtună devine acuzatoare de stat în cadrul PA.
2017. Victoria Furtună ajunge în atenţia opiniei publice, fiind procuroarea care gestiona dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar ulterior, şi dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al municipiului Chişinău, ambii învinuiți de corupție.
2021. Furtună candidează la funcția de procuror general interimar după suspendarea din funcție a lui Alexandr Stoianoglo. Pierde însă lupta cu Dumitru Robu.
Martie 2024. Victoria Furtună pleacă cu scandal din Procuratura Anticorupție. Aceasta a lansat mai multe acuzații în adresa partidului de guvernământ și în direcția Serviciului de Informații și Securitate (SIS), spunând că ar fi supusă „unor persecutări”.
Aprilie 2024. Plecată din sistem, Furtună anunță lansarea unei asociații pentru combaterea și prevenirea corupției. Țara a fost împânzită cu bannere de promovare a asociației „VOX POPULI”. În cadrul evenimentului de lansare a platformei, Furtună a ținut să precizeze că nu ar fi „afiliată unor persoane fugare”.
Iulie 2024. În regiunea transnistreană, unde sunt dislocate trupe rusești, cu „porumbelul păcii” în mâini, Furtună s-a lansat în cursa pentru fotoliul de șef de stat cu argumente false, afirmând că țara noastră ar fi amenințată cu declanșarea unui război după prezidențiale în cazul în care actuala președintă, Maia Sandu, ar câștiga un nou mandat.
Demisie cu scandal. În martie 2024, Furtună a demisionat cu scandal de la PA, acuzând presiuni din partea unor instituții publice. Atunci, ea declara că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Aparatul Președintelui ar fi lucrat în tandem și ar fi folosit informații denaturate pentru a refuza numirea și promovarea unor judecători, candidaturile cărora au fost respinse anterior de președinta Maia Sandu. Anterior, în luna februarie, Victoriei Furtună i-a fost refuzat accesul la secretul de stat, fiind declarată de către SIS „o amenințare la adresa securității naționale”. Ea acuza că acest fapt s-ar fi produs după ce a inițiat o investigație aferentă „acțiunilor ilegale ale unui grup de persoane care fac dezmăț în sistemul judecătoresc al R. Moldova”. Procuratura Generală anunța, la rându-i, că a deschis un dosar penal, clasat ulterior, după ce s-a constatat că materialele unei cauze penale au fost scurse către anumite canale de Telegram.
