Schimbare de legislație cu dedicație din partea PAS pentru Herman Von Hebel? Expert: „Această modificare riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene”
Amendamentul prin care Herman von Hebel poate fi numit cu 51 de voturi în Parlament a fost adoptat, după ce deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au aprobat modificarea legii care prevede sancționarea penală a amenințării sau agresării judecătorilor și procurorilor.
Astfel, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.
Decizia vine după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a fost adoptat, pentru că doar 53 de deputați PAS au votat „pentru”, în timp ce erau necesare cel puțin 61 de voturi.
Direcorul executiv IPRE, Iulian Groza, consideră că „această modificare riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene în cadrul procesului de negocieri” și „ar putea indica un regres în evaluarea Comisiei Europene, dacă situația nu este remediată rapid”.
Autorul amendamentului, deputatul PAS Igor Chiriac, a precizat că procedura se referă exclusiv la membrii propuși de partenerii de dezvoltare, în timp ce pentru membrii naționali regulile rămân neschimbate. Potrivit deputatului, modificarea este necesară pentru a evita afectarea procesului de evaluare externă, mai ales în contextul constrângerilor de timp.
„Proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat Chiriac.
Acesta a mai adăugat că „în una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj“.
Totuși, Olesea Stamate, fosta președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, îl contrazice pe Chiriac. Potrivit ei, decizia prin care membrii comisiei de vetting se aleg cu 3/5 din voturi „a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția”.
„Regula potrivit căreia membrii comisiei de vetting se aleg cu majoritatea de 3/5 nu a fost pusă în lege întâmplător. Ea a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția tocmai pentru a asigura un compromis între partidele din Parlament și pentru a evita ca aceste comisii să fie controlate de majoritatea politică”, declară Stamate.
Ulterior, opoziția a susținut un briefing de presă la care au participat Ion Chicu – membru al Blocului „Alternativa”, Alexandru Berlinschi – „Partidul Nostru”, Vlad Batrîncea – PSRM, Diana Caraman – PCRM și Alexandru Verșinin – Democrația Acasă. Aceștia au anunțat că vor contesta această modificare a legii la Curtea Constituțională.
„Proiectul de lege discretitează statul R. Moldova, ofensează cetățenii și violează constituția (…). Este o abordare absolut distructivă, lipsită de respect față de cetățenii Moldovei și în opinia tuturor partidelor parlamentare, excepție PAS, este o lege neconstituțională”, a declarat fostul premier și actual deputat din partea Blocului Alternativa, Ion Chicu.
Cei doi deputați din partea PAS care nu au susținut proiectul propus pe 26 februarie sunt Dinu Plîngău și Stela Macari, care au venit din Platforma DA. Plîngău a declarat că suspiciunile apărute în spațiul public privind candidatura lui Herman von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de procedura de vot.
„Vă asigur că 90% din deputații care urmează astăzi să dea votul sau să se abțină nici nu că nu au văzut candidații la față, dar nici măcar nu au avut posibilitatea să-i cunoască”, a afirmat Plîngău în Parlament.
Drept răspuns, Igor Grosu a spus că von Hebel ar fi fost victima unei tentative concertate de compromitere și a recunoscut că există probleme privind asigurarea numărului necesar de voturi. Fracțiunile de opoziție nu au participat la procedura de vot după ce au declarat că nu agreează candidatura.
„Această modificare riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene în cadrul procesului de negocieri”
Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a declarat pentru ZdG că „această modificare riscă să afecteze direct evaluările Comisiei Europene în cadrul procesului de negocieri a aderării în partea care ține de progresul pe Foaia de parcurs pentru statul de drept și, nemijlocit, pe criteriile de referință pentru Capitolul 23. Acest caz ar putea indica un regres în evaluarea Comisiei Europene, dacă situația nu este remediată rapid”.
Potrivit lui, pe lângă acest risc, există și cel în care această situație ar putea afecta „previzibilitatea cadrului legal, să creeze incertitudine, să atingă credibilitatea procesului de vetting, și în loc ca parlamentarii să caute consens și să găsească un mecanism de deblocare a votului în Parlament, păstrând logica unei decizii asumate de o majoritate calificată de deputați”.
Totodată, expertul menționează că nu este pentru prima dată când majoritatea PAS introduce un amendament care vizează o altă lege. În acest caz, a fost introdus un amendament privind vettingul într-un proiect de lege distinct, cel privind securitatea judecătorilor. Potrivit lui, acest lucru reprezintă o „practică vicioasă”, în special că vine vorba de „o inițiativă legislativă atât de necesar și așteptată de breasla judecătorilor”.
Groza subliniază că mecanismul votului calificat la numirea membrilor Comisiei are „o anumită logică”, iar votul cu majoritate simplă de 51 „vine în contradicție cu spiritul acestei prevederi”.
„În cazul unei reforme de justiție tranzitorie precum este evaluarea externă a actorilor din justiție, pragul de 61 de voturi trebuie să asigure că membrii numiți se bucură de încrederea unei majorități calificate, garantând inclusivitatea și asumarea largă a deciziilor de către deputați. Votul cu majoritate simplă de 51 vine în contradicție cu spiritul acestei prevederi. În caz de blocaj, soluția ar fi trebuit să fie un mecanism de deblocare gradual, dar care să asigure garanții, ci nu amendarea automată a legii cu eludarea transparenței și consultării. De altfel, aceasta a fost și o recomandare a Comisiei de la Veneția în avizele sale anterioare pe legile vetting-ului”, susține directorul executiv IPRE, Iulian Groza.
Expertul constată că dacă în urma contestări depuse de opoziție nu se iau măsuri la nivelul Curții Constituționale, este necesară intervenția Președintei.
„Președinta Republicii Moldova ar trebuie să examineze serios acest proiect printr-o prisma mai largă, sunt sigur că riscurile și abaterile vor putea fi identificate ușor pentru a returna acesta lege Parlamentului pentru re-examinare. Și da, este păcat că din cauza acestei spețe nefericite va avea de suferit intrarea în vigoare a prevederilor legii de bază privind securitatea judecătorilor”, spune el.
Totodată, acest recomandă ca amendamentul votat să fie transmis Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene pentru un aviz detaliat.
„Este nevoie și de un mecanism de deblocare a procesului de numire a membrilor Comisiei, elaborat într-un cadru inclusiv, cu garanții reale pentru consens calificat. Între timp, ar fi bine ca și partenerii de dezvoltare să propună o listă mai largă de candidați pentru pozițiile internaționale în Comisia de Vetting. Iar dacă toate aceste demersuri vor dura mai mult decât luna mai, deputații ar putea deja în următoarele săptămâni să numească cel puțin un membru nou al Comisiei care întrunește votul calificat, conform prevederilor legale în vigoare”, consideră expertul.
Controverse legate de activitatea lui Herman von Hebel
În 2024 o investigație publicată de portalul Anticoruptie.md a dezvăluit mai multe controverse legate de activitatea lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting.
Potrivit publicației, presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760 de mii de euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.
„Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui Herman la criticele aduse.
Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri în cadrul organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
Pe 25 februarie, în cadrul ședinței Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, au fost aprobate candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, pentru a fi propuse Parlamentului spre numire în funcția de membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor. Pentru a fi numiți în funcție, candidaturile necesită să întrunească cel puțin 61 de voturi în Parlament.
