Nemulțumit de sentință, avocatul-vedetă a contestat la CSJ pedeapsa cu nouă ani de închisoare
Decizia Curții de Apel (CA) Chișinău prin care avocatul-vedetă Valerian Mânzat și alte patru persoane au fost condamnate la închisoare pentru escrocherie, a fost atacată în instanța supremă. Cererea prin care este contestată decizia CA a fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pe 23 mai, la trei zile după citirea hotărârii motivate de către Xenofon Ulianovschi, Svetlana Balmuș și Ion Secrieru. Până la acest moment, dosarul nu a fost încă repartizat.
Avocatul-vedetă Valerian Mânzat, ex-angajat al Poliţiei Criminale, a fost condamnat la nouă ani de închisoare după ce, în 2009, în urma unei înţelegeri prealabile cu Ion Taran, pe atunci şef al Secţiei investigare a accidentelor rutiere a Comisariatului General de Poliţie, şi cu Dorel Găină, şef al Secţiei asistenţă juridică în cadrul Companiei de asigurări „Moldasig”, au înscenat un accident rutier, cu intenţia de a intra în posesia unei sume de bani de la companie.
La 5 aprilie curent, după opt ani de la infracțiune, timp în care Mânzat nu a stat nicio zi după gratii, judecătorii de la Curtea de Apel au menținut hotărârea instanței de fond prin care Mânzat este trimis în închisoare pentru nouă ani. Încătușarea lui Mânzat nu a avut loc decât peste aproape două luni. Sâmbătă, 26 mai, a fost escortat la Inspectoratul sectorului Ciocana al Capitalei pentru a i se aduce la cunoștință actul care prevede arestarea sa. Ulterior, condamnatul a fost transportat la spital, pentru efectuarea investigațiilor medicale. Iar la 27 mai, Mânzat a fost dus la Penitenciarul nr. 13 din Chişinău.
Avocatul glamuros care îşi etala cu orice ocazie traiul luxos, a devenit mai puţin vizibil pe reţelele de socializare după ce, la 2 februarie, a fost reţinut de ofiţerii CNA într-un alt dosar penal, pentru că ar fi estorcat de la o femeie, prin înşelăciune şi abuz de încredere, 20 000 de euro pentru a-i soluţiona o problemă legată de urgentarea transferării soţului acesteia dintr-un penitenciar din Rusia în unul din R. Moldova. Avocatul nu s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar fi încercat să se ascundă de femeie pentru a nu-i restitui banii, dar a fost denunţat.
După 30 de zile de arest în Penitenciarul nr. 13, amplasat vizavi de casa de avocatură pe care şi-a deschis-o acesta la început de 2017, şi după o lună de arest la domiciliu, Valerian Mânzat a fost eliberat, iar acum se află sub control judiciar.
Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, afirmă că procurorii au considerat inoportun să solicite aplicarea măsurii privative de libertate, deoarece Mânzat „nu a întreprins măsuri sau acţiuni pentru a se eschiva de la examinarea cauzei în judecată”, ci, din contra, „a contribuit la descoperirea faptei sale infracţionale”.
„Alte probe care ar demonstra că are intenţia să se eschiveze de la urmărirea penală sau de la instanţa de judecată nu am identificat”, explică Viorel Morari, care precizează că la 5 mai dosarul a ajuns deja în justiţie, deoarece Mânzat a recunoscut vina şi a solicitat examinarea în procedură simplificată a cauzei.
„A recunoscut vina, a restituit, practic, integral paguba pricinuită părţii vătămate. În cazul în care inculpatul recunoaşte faptele incriminate de învinuire şi acceptă probele acuzării, acesta are dreptul să înainteze o cerere prin care îşi recunoaşte vina şi solicită judecarea sa într-o procedură simplificată. Aşa au loc doar citirea învinuirii şi dezbaterile judiciare despre pedeapsă. Atât. Fără audierea martorilor, fără examinarea probelor”, a explicat procurorul anticorupţie Eugen Rurac.
În mai puţin de o lună, magistratul Ion Morozan urmează să pronunţe o hotărâre pe numele lui Mânzat, doar că infracţiunea care îi este incrimnină a fost recalificată din escrocherie, în trafic de influenţă, în urma colaborării cu ancheta. Este cert că, în acest dosar, avocatul-vedetă nu va sta în închisoare, deoarece procurorul a solicitat amenda maximă prevăzută de Codul Penal, 75 mii de lei, şi confiscarea în folosul statului a 20 mii de euro, suma ce constituie obiectul material al cauzei. Eugen Rurac mai spune că partea vătămată are pretenţii materiale doar la suma nerambursată, cea de 50 mii de lei.
Citiți și
