Motivele validării scrutinului parlamentar: „Nu orice încălcare sau neregulă echivalează cu fraudarea alegerilor”

Magistrații Curții Constituționale (CC) au confirmat rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie și au validat mandatele deputaților aleși. Joi, 16 octombrie, după pronunțarea hotărârii, președinta Înaltei Culți, Domnica Manole, a explicat motivele care au stat la baza hotărârii, menționând că instanța NU a identificat „încălcări suficient de grave care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului”.

În hotărârea sa, Curtea a stabilit că scrutinul s-a desfășurat cu respectarea prevederilor Constituției și ale Codului Electoral. Domnica Manole a menționat că „nu orice încălcare sau neregulă echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai cele care influențează rezultatele alegerilor”.

„Sarcina Curții este să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru desfășurarea alegerilor. Am analizat dacă presupusele încălcări au existat în realitate și, cel mai important, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele finale și a face imposibilă stabilirea opiniei reale a electoratului. Doar încălcările care denaturează voința poporului pot duce la anularea scrutinului”, a declarat Domnica Manole.

Curtea a analizat contestațiile depuse pe parcursul campaniei, care au vizat inclusiv utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală și finanțarea ilegală a campaniei. S-a constatat că aceste cazuri au fost soluționate prin hotărâri judecătorești definitive, iar Curtea nu poate reexamina fondul acestora.

„Încălcările comise în scrutinul electoral trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătorești definitive sau pe acte ale autorităților competente. Orice hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorități dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunța asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalității actelor organelor electorale”, a spus Domnica Manole.

Un alt aspect notat de Curte se referă la concluziile observatorilor naționali și internaționali privind atacurile hibride, manifestate prin distribuirea de informații false pe platformele de socializare, amplificate de rețele de conturi neautentice și inteligență artificială.

În acest context, Curtea Constituțională s-a adresat Parlamentului, solicitând consolidarea competențelor autorităților în reglementarea platformelor online și stabilirea unor măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea libertății de exprimare.

Repartizarea celor 101 mandate în viitorul Parlament va fi următoarea:

• Partidul Acțiune și Solidaritate – 55 de mandate;
• Blocul Patriotic – 26 de mandate;
• Blocul Alternativa – 8 mandate;
• Partidul Nostru – 6 mandate;
• Partidul Democrația Acasă – 6 mandate.

Din cele circa 1,6 milioane de voturi, fiecare partid care a trecut pragul electoral a acumulat:

• PAS – 792 557 de voturi;
• Blocul Patriotic – 381 984 de voturi;
• Blocul Alternativa – 125 706 voturi;
• Partidul Nostru – 97 852 de voturi;
• Partidul Democrația Acasă – 88 679 de voturi.

Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească în ședința de constituire, la convocarea președintei Maia Sandu, în cel mult 30 de zile de la alegerile parlamentare, a anunțat Comisia Electorală Centrale (CEC).