Legea amnistiei – „o normă greoaie”. Deputatul Chiriac explică de ce unii deținuți pe viață, eliberați de instanțele de fond, riscă să ajungă din nou după gratii
Igor Chiriac, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), responsabil de „interpretarea” articolului 7 din Legea amnistiei, a declarat pentru ZdG că modificările legislative „nu au caracter retroactiv”, contrar celor afirmate de mai mulți juriști. Totuși, persoanele condamnate la detenție pe viață și eliberate prin decizia instanțelor de fond, riscă să revină în penitenciare.
În același timp, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede că eliberarea condiționată înainte de termen va fi posibilă doar după ispășirea a 30 de ani de închisoare, și nu 25 de ani, cum a propus Ministerul Justiției și cum au votat deputații în vara anului 2024.
Cincisprezece condamnați la închisoare pe viață au beneficiat deja de legea amnistiei după amendamentele propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară.
După ce eliberarea acestora a ajuns în atenția publică, pe 4 aprilie 2025, fără consultări, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul legii pentru „interpretarea” articolului 7 din Legea privind amnistia, la propunerea unui alt deputat PAS, Igor Chiriac. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a promulgat „interpretarea” aprobată de Legislativ. Astfel, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei în baza legii amnistiei și de liberare condiționată înainte de termen. „Interpretarea” a stârnit dezbateri atât în rândul juriștilor, cât și al societății civile.
În acest context, Ziarul de Gardă a discutat cu parlamentarul Igor Chiriac despre soarta deținuților care au reușit să beneficieze de „poarta” din legea amnistiei, fiind eliberați din detenție, în redacția prevederilor legale de până la „interpretare”.
„Legea de interpretare spune că celor care au beneficiat de legea amnistiei nu li se aplică articolul 91 și 92 (Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen și Înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, n.r). Acum înțelegem că există proceduri inițiate, aflate în curs. În cazul lor, fiindcă procedurile vor fi finisate în viitor, se va aplica legea amnistiei în varianta interpretată”, a declarat deputatul, menționând că deținuții ar putea ajunge din nou după gratii după ce se va pronunța instanța de apel.
„Și legea amnistiei nu este lege penală. Este inclusiv lege de executare, execuțional penală”, a punctat parlamentarul.
„Lege greoaie”
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat marți, 8 aprilie, că până în prezent, din totalul de 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri, fiind respinsă definitiv în 36 de cazuri.
„Legea amnistiei e o normă greoaie. Dacă ne uităm și pe pagina instanțelor de judecată, ea este greu înțeleasă, este greu aplicabilă. Pe portalul instanțelor am văzut că avocații se adresau în instanță cu solicitarea să fie aplicată amnistia. Instanța de judecată le întorcea înapoi, judecătorii argumentau cu faptul că deținuții nu au trecut evaluarea la penitenciar”, a subliniat deputatul Chiariac.
ZdG a scris că, în cel puțin 7 cazuri, reprezentanții Penitenciarului nr. 17 Rezina au venit cu demersuri prin care condamnații la închisoare pe viață să fie eliberați sau să primească pedepse mai blânde sau au susținut demersurile avocaților condamnaților.
„CSM a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață, pentru a stabili motivele care au stat la baza admiterii sau respingerii acestor demersuri”, a relatat CSM.
De ce interpretarea nu a fost consultată?
Așa-numitul „Proiectul de lege pentru interpretarea articolului 7 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243/2021 în raport cu articolul 91 și articolul 92 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002” a fost votat fără consultări. Deputatul a explicat că etapa a fost omisă din cauza „importanței” legii.
„Dacă stăteam și așteptam consultările publice, făceam mai bine sau mai rău? Cred că în cazul de față trebuie să punem pe balanță necesitatea adoptării acestei legi, necesitatea înlăturării pericolului și problemei.
Pentru a opri procedurile aflate în curs, noi am identificat această soluție de a emite o lege de interpretare și să o votăm în două lecturi în ședința parlamentară. Noi am acționat din importanța acestei legi, am decis ca să o adoptăm în prima și a doua lectură, ca să nu admitem și unele consecințe nefavorabile”, a explicat Igor Chiriac.
„Lege de umanizarea a Codului Penal” promovată de Ministerul Justiției
Pe 6 iunie 2024 au fost publicate în Monitorul Oficial și ulterior au intrat în vigoare alte modificări la legislația penală, care au favorizat eliberarea condamnaților pe viață mult mai devreme – articolele 91 și 92 din Codul Penal. Astfel, s-a oferit posibilitatea ca liberarea condiționată înainte de termen să devină posibilă dacă un condamnat a ispășit nu 30 de ani de închisoare, ci 25 de ani.
Totodată, și articolul 92 a fost modificat, fiind posibilă înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blândă după ce condamnatul a executat efectiv cel puţin o treime din termenul de pedeapsă pentru o infracţiune gravă.
Modificările s-au făcut la inițiativa Ministerului Justiției. Acestea, cumulate cu celelalte din legea amnistiei, au permis ca unii condamnați pe viață să poată ieși din închisoare după mai puțin de 25 de ani de pușcărie.
„Personal, cred că Ministerul Justiției a încercat să vină cu o lege de umanizarea a Codului Penal. Noi acum încercăm să înțelegem cum s-a ajuns la așa situații, dar vreau să vă spun că acest proiect de lege a fost trimis la Procuratura Generală, Procuratura Anticorupției, Procuratura PCCOCS, Curtea Supremă de Justiție, toate instanțele de judecată, Ministerul de Intern, CNA, inclusiv în redacția care este cu 25 de ani. Din partea acestor instituții nu am văzut nicio obiecție vis-a-vis de această modificare”, a explicat parlamentarul.
Noi modificări la legislația penală votate în prima lectură
Pe 4 martie, deputații au votat „Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 – art.78, 91, 92; Legea nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova – art.6, 7, ș.a.)”. Autorul responsabil este tot Igor Chiriac.
„După ce vor fi aplicate modificările în legea amnistiei, prevederea privind persoanele condamnate pe viață va fi exclusă. Și în codul penal, la articolul 91, nu va mai fi 25 de ani față de acele persoane, dar va fi 30 de ani. Și am propus ca articolul 92 să nu se aplice în general față de aceste persoane. Totodată, am mai propus ca încheierile judecătorilor de instrucții, de la prima instanță, să nu fie executorii din momentul pronunțării, dar să treacă verificarea în instanța de apel sau să treacă 15 zile de la data pronunțării, timp în care să nu fie formulată nicio contestație”, a conchis Igor Chiriac.
