Fost ministru dezvăluie istoria unui stat captiv

Dezvăluirile unui fost ministru relevă istoria unui stat străbătut de corupţie ca de un fir roşu al unei poveşti triste ce ar face faţă unei ţări din lumea treia. Aceste dezvăluiri indică cert presupunerile vehiculate de mult în presă, potrivit cărora R. Moldova este un stat captiv, iar instituțiile ce ar trebuie să facă regulă sunt în comă.

Scandalul cu hoția miliardului de dolari de la cele trei bănci, dacă e să dăm crezare documentelor făcute publice de ex-ministrul Veaceslav Negruţă şi a declarațiilor sale din presă relevă conlucrarea mai multor guvernări care au pregătit treptat cu scrupulozitate terenul, inclusiv cel legislativ pentru „jaful secolului”.

În cadrul emisiunii Interpol cu Natalia Morari de la Tv7, fostul ministru al Finanţelor, care a făcut aceste dezvăluiri după ce a fost condamnat la trei ani cu suspendare, ne sugerează că la hoţie a participat o mare parte a elitei politice, iar mai toţi şefii structurilor de forţă şi ai instituţiilor ce trebuiau să monitorizeze acest domeniu s-au făcut că plouă.

CNA, SIS, BNM, Procuratura Generală au participat tacit la „jaful secolului”

„Banca Naţională şi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) au mişcarea la zi a fiecărui leu şi dolar în conturi. Guvernatorul BNM are cea mai mare implicare şi povară de responsabilitate, pentru că este supraveghetorul, regulatorul sistemului bancar care avut suficientă informaţie la zi despre toate tranzacţiile care s-au făcut, în special în perioada 2014-2015”, afirmă Negruţă.

Totodată şi şeful CNA, Viorel Chetraru prin discursul său recent din Parlament în care a anunţat că raportul Kroll este „beletristică”, iar instituţia condusă de el cunoştea aceste detalii, a trezit întrebările de ce atunci CNA nu a intervenit.

Fostul ministru anunţă că toate instituţiile statului au privit cu indiferență cum sunt furaţi banii publici. Acesta a dezvăluit că, în 2013, când s-a întreprins prima tentativă de jefuire a rezervelor valutare ale BNM, el a înștiințat toate instituțiile statului, inclusiv Consiliul Suprem de Securitate, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate și Guvernul.

„Am avut impresia că toți s-au înțeles să nu intervină. Cu siguranţă, procurorul general nu a intervenit atunci când a avut la dispoziţie, încă în 2012, suficientă informaţie pentru a interveni în cazul BEM. Directorul CNA este parte dintr-un scenariu al tăcerii şi această tăcere este periculoasă. Din 2013, când statul a fost devalizat de pachetul majoritar la BEM, s-a creat o aşa zisă comisie cu reprezentanți ai SIS, Procuraturii Generale, CNPF şi BNM care trebuia să facă o examinare a cedării pachetului majoritar şi să zică că totul a fost făcut legal şi bine. Eu nu cunosc care a fost finalitatea acestei comisii, dar prin decizia CSJ din 27 noiembrie 2014 s-a arătat clar că nu a fost totul bine, pentru că au fost date peste cap decizia adunării generale BEM şi a fost făcută emisia suplimentară din vara anului 2013.”

Fostul demnitar afirmă că toate aceste ilegalității au fost documentate de SIS și de un executor judiciar, dar fără folos: „Când a avut loc Adunarea Generală a BEM, pe 12 aprilie 2012, și a doua zi, pe 13 aprilie 2012, când era în toi atacul asupra pachetului de 18,5% ale BEM, clădirea Sindicatelor, unde avea loc acel show, a fost înconjurată de oameni dubioși care au venit cu mașini cu plăcuțe ucrainene de înmatriculare, iar în dimineața acelei zile mașinile se tot roteau în jurul Ministerului Finanțelor. Am solicitat la acea adunare, pe 13 aprilie, ajutor serviciilor, inclusiv Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (actual CNA) și SIS. Au venit ofițeri sub acoperire care au înregistrat tot ce s-a întâmplat la acea ședință. Victor Berlinschi a condus ședința. Am solicitat Ministerului Justiției să trimită un executor judiciar care să fixeze lucrurile. Executorul judiciar a executat un draft de raport, iar ulterior acest draft a dispărut nu există nicăieri ca raport finalizat”, susţine Negruţă.

Raiderul nr. 1 în CSI şi unchiul familiei guvernatorului Drăguţanu implicat în preluarea BEM

Ex-ministrul afirmă că cele 18,5% ale BEM au revenit la patru companii din Federaţia Rusă, controlate de Veaceslav Platon, om de afaceri controversat, supranumit raiderul nr. 1 în CSI. Însă aceaste firme au fost reprezentate de o rudă a guvernatorului BNM.

„Cele 4 companii rusești, care au împărțit pachetul de 18,5% al BEM în 2012, dar şi alţi acţionari minoritari au fost reprezentţi în Consiliul de Administrație, începând cu data de 12 aprilie 2013, de același Victor Berlinschi. Este un nume sonor în Republica Moldova – e fost deputat. Până acum o lună m-am tot întrebat de ce BNM a luat decizii proaste și ilegale atunci, în 2012? Acum pot să vă spun de ce, Victor Berlinshi este unchiul familiei Drăguțanu. Așa că nu întâmplător anume el a fost cel care pe 7 aprilie 2012 a avut o întrevedere cu conducerea țării și cu conducerea sistemului judecătoresc la care s-au discutat anumite aspecte ce țin de activitatea BEM. Peste 5 zile, Berlinschi devenise membru în Consiliul de Administrare, iar deja în 13 aprilie organizase Adunarea Generală la inițiativa minoritarilor. Pe 26 aprilie 2012, am venit în Parlament și am vorbit despre aceste lucruri deschis și tare. Nimeni nu m-a auzit! Pe 27 iunie, am informat despre abuzurile comise Consiliul Suprem de Securitate, iar peste o lună, în iulie, m-am ales cu dosar penal împotriva mea”, a declarat Negruța.

Astfel, potrivit lui Negruţă, hoţia de la BEM a început în 2005 în timpul guvernării comuniste cu implicarea activă a consilierului pezidenţial pe probleme economice Oleg Reidman. Prin propunerea acestuia R. Moldova ar fi fost transformată într-o oază pentru spălarea banilor, iar acest procedeu a fost cel puţin cunoscut şi consimţit de Marian Lupu, Vasile Tarlev, Igor Dodon, Valeriu Lazări, Zinaida Greceanâi, de guvernatorului BNM, Leonid Talmaci şi desigur de preşedintele de atunci Vladimir Voronin.

La finele anului 2008 modificările necesare au fost finalizate, iar rezultatele nu s-au aşteptat, R. Moldova a ajuns în presa locală şi în cea internaţională din cauza unui scandal de implicare în mai multe episoade de spălări de bani din Federaţia Rusă.

După spusele lui Negruţă, deputatul Reidman a controlat BEM-ul până în anul 2012, iar după aceasta dată estafeta de furturi de la această bancă a fost preluată de actuala guvernare. „Domnul Reidman a controlat BEM-ul până în august 2012, prin manangmentul băncii,(președintele consiliului de administrare Grigore Gacikevici) persoane aduse începând cu 2004, de la InvestPrivatBank”, menţionează fostul ministru. Amintim că InvestPrivatBank a falimentat, iar datoriile şi activele au fost preluate de BEM.

Actorii implicaţi au asigurat şi acoperirea politică, astfel Reidman, care ar fi pus bazele acestei scheme de delapidări, a fost făcut preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă, care a investigat fără succes neregulile de la BEM.

Negruţă punctează şi problemele din sistemul justiţiar care ar fi cţionat cel puţin straniu. „Deciziile în cazurile raiderilor se depuneau dimineaţa şi erau luate hotărârile în aceiaşi zi, au fost cazuri când într-o oră judecătorul lua deciziile. Toate dosarele intentate la cerinţa Min. Fin. în 2012 în cazul acestor raider nici până în ziua de azi nu au fost examinate de instanţele de judecată. Când am cerut demisia lui Gackevici, a doua zi dimineaţa judecătorul deja îmi interzicea mie să cer demisia lui”, spune Veaceslav Negruţă.

Preşedintele şi premierii au ştiut şi au tăcut

Ex-ministrul afirmă că de neregulile comise erau informaţi şi premierul Filat, apoi Leancă şi chiar preşedintele Timofti. „Pe subiectul BEM, domnului Leancă i-am prezentat personal raportul în Comisia Reidman în luna iunie 2013, dumnealui a avut posibilitatea să se documenteze foarte clar care este poziţia ministrului Finanţelor. Iurie Leancă a considerat necesar să asculte sfaturile domnului Filat, vis a vis de venirea unei bănci care va veni şi va lua Banca de Economii. Domnul Preşedinte este un fel de ostatic, iar străjerii care păzesc această cetate au grijă şi filtrează informaţia prezentată. Mai multă lume are grijă ce face Preşedintele. Am încercat să vorbesc cu domnul Preşedinte când nu mai eram ministru şi am vorbit cu doi consilieri al lui, iar unul care a vrut să-i ducă informaţia a fost contactat de un ofiţer CNA şi ameninţat cu dosar penal, care propbail sunt acei străjeri care au grijă de Preşedinte”, afirmă Negruţă.

Despre fostul premier Filat, Negruţă afirmă că acesta la rugat faţă de tot cabinetul de miniştri să nu-i mai transmită scrisori, în care fostul ministru îl atenţiona pe premierul de atunci de problemele din acest domeniu. Chiar dacă acesta dă vina pe principalii actori politici, cum ar fi Vladimir Plahotniuc, Vladimir Voronin şi Vlad Filat pentru furtul de la BEM, Negruţă afirmă că cedarea băncii în 2013 a fost făcută cu mâinile viceminiştrilor.

„În cedarea cotei statului în 2013 nu există nici o semnătură a nici unui membru a Guvernului, deoarece decizia a fost luată de către o comisie de viceminiştri. Viceministrul de la Finanţe şi cel de la Economie, cel de la Sănătate, Cultură, Educaţie şi alţi viceminiştri, cred că 9 persoane, au luat decizii ce ţin de BEM”, afirmă acesta. Negruţă pune la îndoială că toţi cei 9 membri ai comisiei care au cedat pachetul majoritar de la BEM ştiau pentru ce votează şi şi-au asumat responsabilitatea.

Fostul ministru afirmă că hotărârea de a ceda pachetul majoritar a fost ilegală deoarece a fost făcută în iunie 2013 în baza unei hotărâri „adoptată în baza unei legi care a fost aprobată de Parlament nu în iunie dar în iulie 2013 şi a intrat în vigoare în august. Tot ce s-a făcut este neconstituțional”.

Shor, paravan pentru politicienii moldoveni

În realitate acesta crede că principalii actori ar fi cei „trei Vlazi”, iar Ilan Shor ar fi luat partea doar la actul final al furtului şi ar fi doar un paravan.

„În spatele lui Shor sunt persoane influente din politicul R. Moldova care au realizat funcţionarea întregii scheme, care au asigurat ocolirea discuţiilor în Parlament a anumitor legi şi asumarea de răspunderi de către Guvern şi care au asigurat unele decizii de Guvern în secret. Deciziile nu au fost luate de Guvern, în realitate au fost luate de cele trei centre de luare a deciziilor, domnul Filat, Plahotniuc şi Voronin. Un element foarte important care arată că Shor nu e cel mai important. Este că Victoriabank, Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank au plasat depozite la Banca de Economii în zilele când în secret deja era luată decizia la Guvern (decizia secretă luată de Guvenul Leancă pentru acordarea ajutorului financiar BEM-ului). Care oameni ce conduc bănci plasează depozite într-o bancă care era foarte clar că e cu probleme foarte mari în noiembrie 2014. Doar acei care ştiau că va fia acordat un ajutor de 9 miliarde de lei. Pentru ca să profite şi ei de aceste extrageri de lichidităţi şi mijloace prin Banca de Economii din rezervele valutare care se pompau de la BNM, ca ulterior toată povara să fie pusă pe seama Guvernului, adică pe seama contribuabililor. Asta certifică că acea decizie secretă nu era secretă pentru unele persoane, ba mai mult, aceste cercuri au creat acea hotărâre, acea platformă necesară pentru a stoarce banii din Banca Naţională”, menţionează Negruţă.

Schemele de la cele trei bănci făcute pentru a pompa bani din rezervele valutare ale BNM

Astfel ex-ministrul prezintă supoziţia că problemele de la cele trei bănci au fost înscenate pentru a fi creată iluzia că acestea sunt la un pas de colaps, iar ca ţintă finală fiind obţinerea banilor publici din fondul valutar al BNM-ului.

„Extragerea nu a fost din aceste bănci, extragerea a fost din Banca Naţională, sub nişte inginerii financiare de la cele trei bănci, motivând că acele bănci sunt într-o anumită dificultate financiară. Scopul principal era de a crea impresia că aceste bănci au nevoie de ajutor pentru a extrage banii din BNM. În 2013 BEM nu a oferite credite, a oferit credite doar la Banca Socială şi Unibank.
Debandada care s-a început la BEM din iunie 2014, care a culminat cu acele pompări de bani din noiembrie 2014 mă lasă să cred că scopul a fost de a stoarce banii din rezervele valutare ale R. Moldova. O parte din bani, admit că au fost folosiţi pentru a se achita cu anumiţi actori din Federaţia Rusă alţii au plecat în offshore ca să se întoarcă ca investiţii şi cumpărări de active în R. Moldova”, menţionează Negruţă.

Fostul ministru îşi motivează presupunerile prin faptul cum zeci de firme care luase credite de la BEM au fost rugate să nu le întoarcă, astfel crescând creditele neperformate la 1,3 miliarde de lei. Un alt pas potrivit fostului demnitar a fost plecarea în masă a companiilor cu cele mai mari rulaje de la această bancă, care erau întreprinderile de stat. Astfel în 2013 Poşta Moldovei, Căile Ferate ale Moldovei, Moldtelecom, dar şi alte companii controlate în mare parte de Partidul Democrat şi-ar fi transferat conturile şi depozitele la Victoriabank, instituţie ce ar fi aparţinut în trecut lui Veaceslav Platon, iar acum ar fi fost controlată de Vladimir Plahotniuc.

Amintim că pentru a salva cele trei bănci prin decizie secretă a Guvernului au fost alocate iniţial 9 miliarde de lei, apoi printr-o altă hotărâre, tot secretă ar mai fi alocaţi 6,5 miliarde de lei, iar acum este vehiculată informaţia că alţi 4 miliarde de lei ar fi acordaţi celor trei bănci.

Lipsa transparenţei şi focalizarea în scandalul cu „jaful secolului” pe persoana lui Ilan Shor este folosită potrivit lui Negruţă pentru noi scheme posibile de delapidări din rezervele BNM.

„După stil şi companii luate pot să constant că sunt două grupuri unul apropiat lui Vlad Plahotniuc, iar cel de-al doilea grup care a preluat acele 18,5 % şi le-a devizat în patru companii cu origini ruseşti, deja era mâna lui Veaceslav Platon”, afirmă Negruţă. Însă în aceste scheme au fost implicată întreaga Guvernare şi toate instituţiile responsabile.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Stan Patitul

    Articolul are erori gramaticale si ortografice minore. E bine sa fie indreptate 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *