Pot fi atrași la răspundere penală foștii judecători ai CC? Opinia Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția a făcut publică opinia scurtă privind responsabilitatea criminală a judecătorilor constituționali, după ce președintele Curții Constituționale (CC) a R. Moldova, Vladimir Țurcan, a solicitat la 10 septembrie o opinie consultativă cu privire la atragerea la răspundere penală a judecătorilor Înaltei Curți.
Solicitarea lui Vladimir Țurcan a venit în contextul în care fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, a depus o sesizare pentru a cere explicații dacă noțiunile de inamovibilitate și independență permit angajarea răspunderii penale a judecătorilor CC, atât în timpul mandatului, cât și după expirarea acestuia.
1. Independența judecătorilor constituționali este garantată într-un stat guvernat de statul de drept, în cazul în care aceștia sunt responsabili (adică penal, administrativ etc.) pentru voturile și opiniile lor și pentru acțiunile întreprinse în exercitarea funcției lor?
Solicitată să răspundă la această întrebare, Comisia de la Veneția menționează că sistemul judiciar nu trebuie să fie supus influențelor și amenințărilor. Totodată, aceasta precizează că judecătorii CC sunt protejați prin imunitatea funcțională, ceea ce nu îi scutește însă de pedeapsa pentru infracțiunile obșnuite, cum ar fi luarea de mită, accidente de circulație, etc. De asemenea, judecătorii nu ar trebui să răspundă pentru greșelile judiciare care nu implică rea credință sau pentru diferențele de interpretare a legii.
„Cu toate acestea, pentru judecătorii CC care, spre deosebire de judecătorii obișnuiți, se ocupă de întrebări fundamentale și probleme sensibile din punct de vedere politic, eșecurile executate în mod intenționat, ar trebui să conducă la pedepse, răspundere penală sau răspundere civilă în cazuri excepționale de abatere extremă de la principiile statului de drept și constituționalitate”, este menționat în opinia Comisiei de la Veneția.
2. Judecătorii constituționali beneficiază și de imunitate pentru voturile și opiniile lor exprimate în exercitarea funcției lor după încheierea mandatului?
În ce privește această întrebare, Comisia de la Veneția menționează că judecătorilor CC li se acordă imunitate funcțională, care este valabilă și după încheierea mandatului. Acest lucru este necesar pentru a permite judecătorului să ia o decizie motivată, fără teama de urmărirea penală după încheierea mandatului său.
Astfel, imunitatea funcțională pentru activitățile desfășurate de judecătorii CC în exercitarea funcțiilor judiciare pe durata mandatului lor continuă să se aplice acestor activități după ce mandatul judecătorului s-a încheiat. Acest lucru nu se aplică, însă, infracțiunilor obișnuite care au fost comise în timpul mandatului, care nu sunt acoperite de imunitatea funcțională.
3. Care ar fi autoritatea publică cu puterea de a constata constituționalitatea/legalitatea unui act al CC, în condițiile în care judecătorii constituționali se conformează numai Constituției, iar actele lor sunt emise în numele R. Moldova și sunt definitive?
Comisia de la Veneția precizează cu referire la acest aspect că, atunci când un judecător al CC a comis o infracțiune, este de misiunea CC să decidă dacă reprezintă instituția care trebuie să aprobe inițierea procedurii penale împotriva unui judecător și care sunt condițiile care trebuie îndeplinite.
„În ceea ce privește deciziile sau hotărârile CC, acestea sunt finale și examinarea lor ar trebui să fie o excepție și trebuie realizată chiar de Curtea Constituțională. A oferi această sarcină oricărei alte autorități publice ar compromite independența CC”, precizează Comisia de la Veneția.
Între 7-9 iunie, CC a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public. Deciziile au coincis cu poziția Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a declarat nelegitime voturile din Parlament, prin care a fost ales speakerul și votat Guvernul Sandu, și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.
Deciziile CC au trezit mai multe critici și au fost puse sub semnul întrebării de mai mulți experți și oficiali, inclusiv internaționali.
- Președintele Curții Constituționale a Lituaniei, nedumerit de decizia CC cu privire la dizolvarea Parlamentului
- DOC/ Declarația a 10 foști judecători, despre ultimele decizii ale Curții Constituționale
- Uniunea Avocaților critică deciziile Curții Constituționale: A dat dovadă de lipsă de independență
Pe 14 iunie, PDM a anunțat că se retrage de la guvernare, iar a doua zi, sâmbătă, 15 iunie, CC a decis să-și revizuiască și anuleze hotărârile luate între 7-9 iunie, favorabile PDM-ului. Ulterior, la 20 iunie, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi și-a dat demisia.
