Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Marți, 30 martie, se…

DOC Marți, 30 martie, se alege președintele CSJ. Lista celor cinci judecători care și-au depus candidatura și detalii despre activitatea acestora

Cinci judecători au fost înregistrați în cursa pentru fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ): Anatolie Țurcan, Victor Micu, Liliana Catan, Petru Moraru și Ion Guzun. Concursul se va desfășura în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de marți, 30 martie. Precedentele concursuri pentru funcția de președinte al CSJ au fost, fie anulate, pentru că niciun candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, fie amânate din lipsă de cvorum.

Anterior, în concursul pentru funcția de președinte al CSJ era înscris și Dumitru Mardari. Acesta însă s-a retras din competiție, astfel că următorul președintel al CSJ va fi ales dintr-o listă de cinci magistrați, toți de la CSJ.

ZdG a scris anterior despre cine sunt cei cinci candidați la funcția de președinte al CSJ.

Anatolie Țurcan, la CSJ din 2016

Publicitate
Publicitate

Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

Anatolie Țurcan

Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM de atunci, Dorel Musteață, până în acel moment, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan.

Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei.

Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Țurcan a ridicat un salariu de circa 345 766 de mii lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de 162 240 de mii de lei și o indemnizație de boală de 29 894 de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un teren de 198 595 de mii de lei și două un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.

Micu Victor – de șapte ani la CSM

Victor Micu a fost promovat în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie în anul 2017, până la atingerea plafonului de vârstă. El nu a activat însă niciodată ca judecător la CSJ, fiind detașat în cadrul CSM. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, unde a ocupat și funcțiile de vicepreședinte și președinte. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie.

Victor Micu

Din 2014, Micu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorul a fost ales, de două ori, președinte al CSM. Victor Micu a ajuns la CSM pentru primul mandat în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Magistratul a obținut un al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat 345 de colegi. Detalii aici

În iulie 2019, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cu 9 voturi pro, Micu a fost revocat din funcția de președintele al CSM. În Hotătârea motivată, CSM susține că a fost „imperativă întreprinderea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a procedurii de revocare” a lui Victor Micu pentru „respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al societății”. Detalii aici

Potrivit declarației de venit pentru anul 2019, Micu a ridicat un salariu de circa 385 869 de mii lei de la CSM. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009. În declarația de venit pentru anul 2019, magistratul mai indică un apartament cu suprafața de 79 m.p., în valoare de 637 121 lei, achiziționat prin contract de investiție în anul 2019. Micu mai indică că deține cotă-parte în capitalul social al societăților comerciale
S.A. Estate Group.


Liliana Catană, numită în funcție de judecătoare la CSJ în 2013

Liliana Catana a fost numit în funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție în 2013, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, iar din 2005 până în 2013, timp de 8 ani, a lucrat Curtea de Apel Chișinău, ulterior fiind promovată la CSJ.

La 12 decembrie 2017, Catana a făcut parte din completul de judecată, format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat.

Liliana Catana – vizată anterior în mai multe investigații jurnalistice

În 2014, ZdG a scris că Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

Casa magistratei Liliana Catana

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

ZdG a scris anterior că Liliana Catana este mătușa polițistul Gheorghe Bordea pe numele căruia în 2015 au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plangeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecţiei de care se bucură din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ.

În declarația de venit pentru anul 2019, magistrata indică un salariu de 365 881 de lei de la CSJ. Judecătoarea a mai trecut în declarație două automobile – un autoturism de model Toyota Camry, anul de fabricație 2016, estimat la 300 de mii de lei și dobândit în 2018 și un automobil de marca Toyota RAV 4 fabricat în  2009 și dobândit în 2014.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Liliana Catana au fost obiect de examinare la CtEDO.


Petru Moraru, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

Petru Moraru este judecator la Curtea Supremă de Justiție din 2014. Anterior, a activat 11 ani ca judecator la Judecătoria Cahul, iar din 2010 până în 2014 a exercitat funcția de președinte al instanței din Cahul. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. De la 1 decembrie 2017, Petru Moraru este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind numit în funcție pentru o perioadă de patru ani.

Petru Moraru

Ajuns la CSJ în 2014, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009. Completul de judecată a decis că generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Detalii aici

În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate a mai multor bunuri”, au dispus clasarea cauzei.

Petru Moraru indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2019, un salariu de 361 649 de lei de la CSM. Magistratul a trecut în declarație șase terenuri obținute în 2007 și 2010, trei fiind obținute din donațiii, iar altele trei fiind moștenite. Moraru mai indică în declarație că deține 5 apartamente, o casă de locuit de 104 m. p, dar și alte cinci spații imobiliare. Tot aici, judecătorul mai indică un autoturism de model Toyota Land Cruiser, fabricat în 2010 și comodat în 2016, un Mercedes fabricat în 2000 și împrumutat pentru folosință în 2014, dar și un automobil de model Mazda 6 pe care îl deține în proprietate. Magistratul a mai indicat în declarația de venit pentru 2019 că a contractat cinci credite, undele dintre ele scadente în anul 2020.


Ion Guzun, numit în funcție de judecător la CSJ în 2014

Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.

Ion Guzun

Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.

În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.

Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.

ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.

Ion Guzun indică în declarația de venit pentru 2019 un salariu de 382 554 de lei.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ion Guzun, a fost obiect de examinare la CtEDO.

În ședința CSM de marți se vor alege și președinții altor patru instanțe din țară pentru suplinirea funcției vacante de președinte al Curții de Apel Bălți, a Curții de Apel Comrat, a Judecătoriei Orhei și a Judecătoriei Bălți.

Publicitate
Publicitate