Coloana vertebrală a sistemului de sănătate german. Microscopul, mănușile și sala de operație din povestea neurochirurgului Maxim Jemna

Pacienții au încredere deplină în profesionalismul medicilor, spitalele concurează între ele și se autogestionează, iar asigurarea medicală acoperă un pachet generos de beneficii, de la tratamente chirurgicale până la servicii stomatologice. Astfel de piloni stau la baza sistemului de sănătate german, iar neurochirurgul Maxim Jemna, născut în Răspopeni, raionul Șoldănești, face parte din acest sistem de mai bine de 15 ani, timp în care și-a construit o carieră de succes în Germania.

Astăzi, Maxim Jemna este medic specialist în neurochirurgie, cu specializare în chirurgia spinală, la centrul medical „GPR Gesundheits- und Pflegezentrum” din Rüsselsheim, oraș în imediată apropiere de Frankfurt. Efectuează intervenții chirurgicale pe coloana vertebrală,  utilizând tehnologii medicale de ultimă generație, iar drumul până aici a însemnat muncă, perseverență, dar și un sistem care își motivează medicii prin salarii competitive, autonomie profesională și acces la tehnologii de vârf.

Microscopul, mănușile, sala de operație

Dintotdeauna, recunoaște Maxim Jemna, a avut răbdare pentru activități fine și curiozitate pentru orizonturi largi, iar odată ce a descoperit microscopul, a înțeles că rezonează perfect cu acest instrument. Din Răspopeni, Șoldănești, acolo unde a copilărit și a făcut școală, a mers la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Chișinău, acolo unde a cunoscut neurochirurgia, „o ramură mai puțin cunoscută a medicinei, dar fascinantă și cu un potențial vast de descoperire”.

După câteva luni de rezidențiat la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău, înțelegând că oportunități în R. Moldova sunt foarte puține, iar în fața lui sunt încă 15–20 de rezidenți care deja nu prea au de lucru, a decis că își dorește și că poate mai mult. 

„Nu că aici ar fi puțin, dar mi-am dorit totuși un orizont mai vast”, explică neurochirurgul decizia din 2010 de a pleca în Germania. „Nu știam dacă o să-mi pot omologa studiile. Am mers, practic, așa, în necunoștință. Da, și la început nu a fost tare simplu. Până la urmă însă, am reușit”, recunoaște Maxim Jemna.

Inițial, a fost acceptat în calitate de medic-oaspete la nordul Bavariei. Ulterior, a devenit medic rezident și a fost angajat cu normă întreagă, iar pe parcursul a 15 ani a activat în mai mult spitale și centre neurochirurgicale din Germania. 

„M-a surprins bunătatea și căldura cu care am fost întâmpinat, dar, treptat, cerințele au crescut și a trebuit să depun efort ca să țin pasul”, susține medicul, care povestește că sistemul german oferă șansa de afirmare oricui își demonstrează profesionalismul și dedicația, indiferent de naționalitate.

„La primele operații tot timpul este cineva alături și se uită cum te descurci, cât de îndemânatic ești în anumite proceduri chirurgicale. Cu cât reușești mai mult să oferi, cu cât rezultatele devin mai bune și mai bune, ți se oferă operații cu un grad de dificultate mai complex, până când, într-un moment dat, îți sunt încredințate operațiile grele. Acum am ajuns la etapa când eu inițiez chirurgii mai tineri în operațiile la coloană”, afirmă neurochirurgul.

Maxim Jemna, neurochirurg:
După ce studiez bine imaginile radiologice ale pacientului, îmi pun mănușile și merg în sala de operație. Mă simt confortabil cu mișcările fine, cu microchirurgia. M-am specializat în neurochirurgie spinală și în prezent realizez exclusiv operații pe coloana vertebrală. Câte două-trei operații în fiecare zi. Îmi place lucrul pe care îl fac. Îmi place să operez. Am rezultate foarte bune. Asta nu exclude însă implicarea mea și în alte proiecte, inclusiv în R. Moldova.

Coloana vertebrală a unui sistem descentralizat

Nu a reușit să cunoască din interior sistemul medical din R. Moldova. În schimb, despre cel german, neurochirurgul spune că se bazează pe relația de încredere dintre pacient și medic, pe spitale bine dotate și gestionate eficient, pe un sistem de asigurare cu beneficii reale pentru cetățeni și pe salarii motivante pentru medici.

Descentralizarea este nucleul sistemului de sănătate german. Maxim Jemna susține că statul creează doar cadrul legal general, pe când structurile din sistemul de sănătate au foarte multă autonomie.

„Fiecare spital în care am lucrat se deosebește prin modalitatea de gestionare și organizare pe interior, dar scopul este unul comun: procedurile să fie eficiente, iar tratamentul unul bun”, susține Maxim Jemna și precizează că managerii spitalului și șefii de secție pot decide cum își organizează activitatea, ce priorități stabilesc și în ce echipamente merită să investească. 

Spitalul în care activează, de exemplu, a investit într-un sistem robotic destinat chirurgiei coloanei vertebrale, a cărui valoare, potrivit medicului, este de aproximativ două milioane de euro.

„Este important să argumentezi. Și atunci, spitalul îți ascultă cerințele și îți pune la dispoziție anume lucruri de care ai nevoie”, precizează medicul și adaugă că o motivație nu mai puțin importantă este salariul. Potrivit acestuia, în Germania, salariul brut pornește de la 4000–5000 de euro pentru un medic rezident și ajunge chiar până la 17 mii de euro lunar în cazul unui medic cu experiență. 

„Salariul unui rezident crește în fiecare an. Acesta se formează din salariul fix lunar, plus gărzile pe care le face medicul. Cu cât mai multe gărzi, cu atât remunerarea e mai mare”, punctează Maxim Jemna, care adaugă că și impozitele sunt destul de mari în Germania.

Un alt element important al sistemului german este rolul asigurării medicale în finanțarea tratamentelor. Spre deosebire de R. Moldova, unde există o singură entitate publică – Casa Națională de Asigurări în Medicină, în Germania există peste o sută de case de asigurări, care concurează între ele pentru clienți, și un sistem dual: public și privat.

„Asigurarea acoperă aproape toate tratamentele, inclusiv chirurgicale, poate să acopere chiar proceduri de fizioterapie, de reabilitare a pacientului, dacă sunt indicații medicale. Marea majoritate a procedurilor stomatologice în Germania sunt acoperite de companiile de asigurări”, susține medicul, care precizează că în Germania fiecare angajat contribuie în funcție de venit, deoarece asigurarea medicală publică constituie 17,5 % din salariul brut,  dar este împărțită în mod egal între angajat și angajator.

Acesta povestește despre un pacient care, în urma unor complicații, a avut nevoie de aproximativ două luni de spitalizare. Costul total al tratamentului s-ar fi ridicat la 72 de mii de euro. În astfel de cazuri, asiguratorul verifică motivele pentru care pacientul a avut nevoie de o perioadă atât de lungă de tratament. Acest control urmărește eficientizarea cheltuielilor, dar, în același timp, medicul rămâne responsabil de conduita terapeutică și de îngrijirea pacientului.

Astfel, afirmă Maxim Jemna, „angajatorii sunt interesați ca medicii să aibă cunoștințe actualizate”, de aceea medicii din Germania au acces permanent la cursuri, congrese și conferințe. În multe situații angajatorul suportă cheltuielile de participare, transport și cazare, considerând actualizarea cunoștințelor o investiție în calitatea serviciilor medicale.

Mai mult decât atât, sunt compensate orice alte cheltuieli pe care le are un medic pentru a-și exercita atribuțiile: plata pentru transport, dacă un medic este nevoit să se deplaseze, spre exemplu, 50 de kilometri până la serviciu, plățile pentru chirie sau achiziționarea manualelor, telefonului, laptopului sau a unei mese de lucru.

O astfel de abordare, susține neurochirurgul Maxim Jemna, lipsește în sistemul din R. Moldova, deoarece accesul la instruire continuă, mentorat și tehnici moderne trebuie privit ca parte a funcționării sistemului, nu ca un efort individual pe care fiecare specialist trebuie să-l finanțeze singur. 

Maxim Jemna punctează că și-a arătat disponibilitatea de a contribui, prin experiența sa, la schimbarea sistemului din R. Moldova, doar că aceasta nu s-a transformat în colaborarea pe care o aștepta.

În 2022, Ministerul Sănătății a lansat o inițiativă prin care îndemna medicii plecați peste hotare să participe la gestionarea instituțiilor medicale din țară. „Am impresia că era mai mult pentru bifă”, concluzionează Maxim Jemna, precizând că și-a depus candidatura pentru a oferi asistență Spitalului Raional Ialoveni, dar nu a fost decât informat tardiv despre o ședință, iar apoi nu a mai fost contactat.

Neurochirurgul originar din Răspopeni consideră că nu tot ce funcționează în Germania ar putea fi valabil în R. Moldova, iar înainte de toate este necesar să fie înțelese structurile și particularitățile sistemului național, pentru a identifica ce ar putea fi util și aplicabil.

Un exemplu este motivarea financiară a medicilor. În discuțiile cu foștii colegi, recunoaște medicul, acest subiect revine frecvent. Pentru Maxim Jemna, remunerarea adecvată nu ține doar de nivelul de trai, ci și de capacitatea medicului de a se concentra asupra profesiei.

„Gândul că, din punct de vedere financiar, nu ai cum să ajungi la următoarea lună, deja obstrucționează din capacități. Nu te poți dedica complet lucrurilor pe care le faci”, explică neurochirurgul și precizează că pentru un medic din R. Moldova este mult mai costisitor și dificil să participe la conferințe regionale sau internaționale.

În același timp, medicul observă că în R. Moldova există instituții care au făcut progrese în dotarea tehnică. El oferă exemplul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, unde, potrivit discuțiilor cu foștii colegi, există un microscop performant și echipamente moderne.

În cele din urmă, coloana vertebrală a unui sistem medical nu este formată doar din tehnologie, clădiri sau reguli de finanțare. Ea înseamnă și medici motivați, instituții care le ascultă nevoile și mecanisme prin care competența individuală se transformă în servicii mai bune pentru pacienți.