Constatările PG după ce un grup de judecători au declarat că sunt intimidați de procurori pentru că nu emit „soluțiile solicitate”
Procuratura Generală (PG) a constatat că mai mulți acuzatori de stat ar fi influențat judecătorii care nu „dădeau soluțiile solicitate” de către procurori cu privire la efectuarea acțiunilor de urmărire penală sau a aplicării măsurilor de arest. Potrivit PG, procurorii au făcut uz de mijloace cu tentă de influențare a deciziilor magistraților.
Anterior, un grup de judecători de la Judecătoria Chișinău, au semnat un document prin care au denunțat practicile unor procurori. Semnatarii declarau că sunt intimidați, prin diferite metode, să emită decizii ilegale, care ar favoriza acuzatorii de stat. Mai exact, judecătorii spuneau că în cazul în care respingeau un demers înaintat de un procuror, acesta imediat depunea un raport în care declara că are dubii în partea ce ține de legalitatea actului judecătoresc, iar ulterior era pornit și un proces penal. O altă metodă la care apelau procurorii în privința judecătorilor care „nu doresc să fie ascultători”, era pornirea cauzei penale pe fapte inexistente.
În urma examinării informațiilor prezentate de grupul de judecători, PG a constatat că pe parcursul anului 2019, Procuratura Anticorupție (PA) a înregistrat 62 de procese penale cu privire la pretinse fapte prejudiciabile săvârșite de către judecători.
Analizând cauzele care au generat creșterea sesizărilor împotriva judecătorilor, PG a constatat că o parte dintre acestea au fost inițiate la sesizarea deputaților, cu privire la pretinse falsuri în declarațiile de avere. O altă parte dintre cauzele împotriva judecătorilor au fost inițiate însă în baza rapoartelor de autosesizarea a procurorilor din cadrul PA, vizând pretinse acțiuni ilegale ale magistraților.
„Studiul a reliefat că o parte dintre aceste autosesizări, pot fi calificate ca mijloc represiv față de judecătorii care nu „dădeau soluțiile solicitate” de către procurori în demersuri – formă voalată de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. Spre exemplu, respingerea de către judecători a demersului cu privire la aplicarea arestul preventiv, era catalogat de procurorii anticorupție ca „încheiere ilegală”, în condițiile în care nu exista o decizie a Curţii de Apel sau o sentință definitivă pe caz”, menționează PG într-un comunicat de presă.
Prin urmare, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a solicitat tuturor procurorilor-șefi să ia act de cele constatate și să nu admită, pe viitor, astfel de practici atâta timp cât cauza nu este soluționată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Plângerea judecătorilor a fost publicată de Ziarul de Gardă în decembrie anul trecut.
