Cel puțin 17 complici ai oligarhului fugar Ilan Șor au fugit din țară înainte de a fi condamnați
Cel puțin 17 dintre cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor, judecați în R. Moldova, au părăsit țara înainte de pronunțarea sentințelor, arată o investigație publicată de Europa Liberă miercuri, 15 iulie. Printre ei se numără fostul președinte al organizației teritoriale Cimișlia a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, care la sfârșitul lunii iunie se afla în Turcia, cazat într-un hotel de lux.
În noiembrie 2025, Ziarul de Gardă scria că 22 de președinți ai organizațiilor teritoriale ale fostului Partid „Șor” erau vizați în dosarele Procuraturii Anticorupție privind protestele organizate contra cost la Chișinău în perioada iulie–octombrie 2022. La acel moment, 11 dintre ei își aflaseră deja sentințele, opt erau judecați, iar trei se aflau încă în faza de urmărire penală.
Potrivit jurnaliștilor, 17 lideri locali și membri ai „grupării criminale Șor”, condamnați în primă instanță sau definitiv pentru că ar fi primit ilegal bani de la Șor, au dispărut înainte de a-și afla sentințele. Toți au fost dați în urmărire de judecători.
Unul dintre aceștia este Mihail Nebunelea, fostul președinte al organizației Cimișlia a fostului Partid „Șor”, condamnat în octombrie 2025 la cinci ani de închisoare cu executare pentru finanțarea ilegală a protestelor din 2022, a fost surprins la sfârșitul lunii iunie într-un hotel de lux din Antalya, unde își petrecea vacanța alături de familie. „În această perioadă, prețul unei camere pentru o familie pornește de la 400 de euro pe noapte”, notează jurnaliștii.
Potrivit Europei Libere, acesta a fugit din R. Moldova înainte de pronunțarea sentinței, deși avea interdicție de a părăsi țara, și s-ar afla în prezent în Rusia.
Contactat, Mihail Nebunelea a evitat să confirme unde se află, afirmând că informațiile bazate pe „fotografii sau postări pe rețelele de socializare (…) nu reprezintă o imagine completă a situației mele”.
El a zis că dosarul penal împotriva sa „are un caracter politic” și a respins „categoric” acuzațiile formulate împotriva sa. Nebunelea a afirmat că își va apăra drepturile „prin toate mijloacele legale disponibile”, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă va considera că acestea i-au fost încălcate.
Un alt caz prezentat de jurnaliști este cel al lui Leonid Bîrca, vicepreședintele organizației teritoriale Anenii Noi, care nu doar că a reușit să părăsească țara în vara anului 2025, în ciuda interdicției, dar s-a și angajat în Germania.
De acolo, Bîrca a solicitat instanței, prin intermediul avocatului său, continuarea procesului în lipsă, spunând că nu poate ajunge la ședințele de judecată pentru că „lucrează oficial peste hotarele țării în compania REWE”.
Magistrații i-au respins cererea și au decis anunțarea lui Bîrcă în căutare. În noiembrie anul trecut, bărbatul a fost condamnat la patru ani de închisoare, însă nu a mai fost de găsit pentru a fi încarcerat.
Legea din R. Moldova pedepsește evadarea doar dacă o persoană fuge dintr-un penitenciar sau izolator de urmărire penală. Nu și dacă încalcă arestul la domiciliu sau interdicția de a părăsi țara.
Aceste cazuri sunt tratate în prezent „ca simple abateri de la condițiile măsurii preventive, fără consecințe penale reale”, scrie Europa Liberă.
Procedura de dare în căutare funcționează prin așa-numitul „consemn” – o înregistrare a persoanei în bazele de date ale statului, menită s-o oprească la frontieră.
Consemnul nu are o definiție unitară în Codul de procedură penală și e reglementat fragmentat, recunoaște chiar Guvernul R. Moldova, într-un proiect de lege lansat recent în dezbatere publică, prin care vrea să modifice procedura.
Potrivit Ministerului Justiției, care a elaborat proiectul, actuala legislație are vulnerabilități care „facilitează sustragerea persoanelor de la justiție și executarea pedepsei” prin „ferestre de oportunitate” exploatate de cei urmăriți penal.
Printre altele, Ministerul Justiției propune ca instanța de judecată să dispună, din oficiu, anunțarea în căutare a persoanei condamnate care lipsește de la pronunțarea sentinței, cu aplicarea concomitentă a consemnului.
Până la o eventuală modificare a legislației, un rol important în punerea în aplicare a unui „consemn” îl are Poliția de Frontieră.
Întrebați de Europa Liberă despre cazurile prezentate în acest articol, reprezentanții instituției au refuzat să ofere un punct de vedere invocând confidențialitatea datelor.
Investigația poate fi citită aici.
