Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Dronele pe care România ar…

Dronele pe care România ar urma să le producă împreună cu Ucraina întârzie. Contractul ratează primul termen-limită

Sursa: Efrem Lukatsky/AP/Profimedia

Termenul-limită de 31 mai, necesar pentru încheierea unui contract de producție de drone în comun de către România și Ucraina, care să fie finanțat prin mecanismul SAFE, va fi depășit, scrie G4Media, citând surse. Proiectul este estimat la 200 de milioane de euro. După ratarea termenului-limită al Security Action for Europe (SAFE) pentru contractele individuale (ale unui singur stat membru), stabilit pentru ultima zi a lunii mai, proiectul ar urma să fie finanțat prin componenta de contracte comune a mecanismului, care are termenul în vară. În cazul în care și acesta este ratat, va fi necesară găsirea altor surse de finanțare, precum bugetul de stat. Amânarea proiectului survine într-un moment în care România are nevoie urgentă de sisteme de apărare antidronă, în special de drone interceptoare, notează G4Media.

Este necesară o nouă hotărâre CSAT pentru aprobarea contractorilor finali implicați în producția de drone cu Ucraina. Termenul de 31 mai va fi depășit, deoarece proiectul presupune un joint venture între MApN și companii ucrainene”, au precizat sursele G4Media. Proiectul continuă, însă, deoarece „România are interesul să se doteze cu tehnologia de drone ucrainene”.

Potrivit unor surse din industria românească de apărare, cu expertiză în domeniul dronelor, cauza ar fi faptul că Comisia Europeană nu ar fi avut cunoștință despre acest proiect. „Am înțeles că nu ar fi fost atins subiectul dronelor produse în joint-venture cu ucrainenii, iar anunțul recent i-ar fi surprins pe reprezentanții Comisiei Europene”, a declarat una dintre surse pentru G4Media.

În aprilie, în România a avut loc o întâlnire între 15 producători ucraineni de drone, reprezentanți ai Guvernului de la București, Ministerului Apărării român și companii locale din industria națională de apărare.

România, stat membru NATO și al Uniunii Europene, cu o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina, a înregistrat drone rusești care i-au încălcat în mod repetat spațiul aerian, iar sisteme de apărare pe care le deținute sunt în mare parte nepotrivite pentru a le neutraliza.

Un sistem anti-dronă cu eficiență ridicată, Merops, fabricat de compania Project Eagle a fostului CEO al Google, Eric Schmidt, a intrat recent în serviciu activ. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță.